In nordul orasului se afla cele 12 insule Bnjuni,
ce au primit statutul de Parc National ocrotit, in
anul 1983. Accesul turistilor este permis pe doua
insule: Veli Brijuni si Mali Brijuni. Exista pe aceste
insule numeroase situri si cladiri cu valoare
arheologica si cultural-istorica pana la statiuni
de vacanta. Pe aceste insule si-au petrecut
concediul numeroase personalitati din domeniul
artei, culturii, politicii etc. Insulele au fost
resedinta prezidentiala folosita de Iosip Broz Tito,
intre anii 1954-1979.
Rovinj, in italiana Rovigno, a fost in vechime un
port pentru pescuit si are infatisarea unui mic
orasel italian din secolele XIV-XVIII, cand era sub
stapanirea venetiana. Stradute inguste pitoresti,
cu numeroase pravalioare, cafenele, iar in zona
portului, intinse mese, unde turistii sunt serviti
cu bucate gatite in stil italian.
Biserica Sf. Eufemia, patroana spirituala a
orasului (sec. XVIII-lea), domina orizontul orasului
cu cel mai inalt turn si clopotnita din Istria, iar
statuia Sf. Eufemia se roteste in varful bazilicii.
Porec, in italiana Parenzo. Porecul a fost in
vechime Castru Roman, apoi municipiu Colonia
Julia Parentium si sediu episcopal. Porecul este
cea mai mare statiune turistica, fapt confirmat
de numarul mare de certificate de excelenta
turistica. Cel mai valoros monument din Porec este
Bazilica Sf. Euphrasius, complex de cladiri cu
destinatie sacra, ridicat in secolul al Vl-lea, in
timpul episcopului Eufrasie, de mesteri din
Constantinopol. Inscrierea acestei bazilici pe
lista Patrimoniului universal UNESCO se
datoreaza mozaicurilor bizantine. De altfel,
bazilica a fost construita in stil bizantin cu trei
nave, prin arce sprijinite pe coloane incheiate
prin abside. Mozaicul cu fond de aur infatiseaza
incununarea Fecioarei. Arta bizantina se remarca
prin frescele dantelate cu aur impodobite cu sidef
si pietre pretioase: Hristos si apostolii, Fecioara
si pruncul, Scene din rastignire si Buna-Vestire.
Continuam excursia pe riviera Opatija din
Golful Cvarner, cu un microclimat ce asigura tot
timpul anului temperaturi blande si o vegetatie
mereu verde. Riviera este protejata de intemperii
de muntele Ucka din apropiere. Opatija este
principala statiune de lux de pe riviera, care a
luat fiinta pe la mijlocul secolului al XlX-lea, cand
Higino von Scarpa, in 1844, construieste vila
Angiolina, in stil neoclasic, amenajeaza un parc
cu plante exotice. Dezvoltarea statiunii a fost
favorizata de deschiderea in 1873 a caii ferate
Viena-Triest-Rijeka. Clima blanda si insorita,
frumusetea si eleganta statiunii ii indeamna pe
multi turisti sa se reintoarca an de an in Opatija,
unde ii asteapta hoteluri luxoase, pensiuni, vile,
restaurante, sanatorii, parcuri si alte facilitati de
relaxare si distractie.
Trecem prin Rijeka, al treilea oras ca marime al
Croatiei, cu o populatie de aproximativ 160.000
de locuitori. Denumit de romani Tarsatica, iar de
italieni Fiume, este un important port, centru
economic, comercial, industrial si cultural. Se afla
pe malul Adriaticii in Golful Cvarner. Alaturi de
activitati portuare, constructii navale, orasul se
mandreste si cu alte sectoare de activitate,
precum mecanica, electronica, petrochimia,
prelucrarea lemnului, industria hartiei. Orasul are
o lunga istorie maritima si a fost utillizat ca port
de tranzit din cele mai vechi timpuri, legand
Europa Centrala cu numeroase tari de pe glob.
Orasul a luat o dezvoltare mai mare dupa
deschiderea caii ferate Viena-Budapesta-TriestRijeka, in 1873. Conductele de petrol leaga
Terminalul petrolier de la Rijeka de rafinariile de
la Rijeka si Sistak si alte terminale de tranzit.
Orasul adaposteste numeroase muzee cu
colectii bogate si variate, printre care: Muzeul
Marinei, Muzeul de istorie, Muzeul de arta moderna
si contemporana, Muzeul stiintelor naturii.
Numeroase edificii de cultura si biserici din epoci
diferite se gasesc in orasul de pe malul Adriaticii.
Intr-adevar, Croatia ramane o tara incantatoare,
o destinatie atractiva de vacanta, prin
frumusetile naturale si artistice pe care le
ofera, vestigii ale antichitatii, monumente
medievale ale Renasterii si Barocului, o mare
limpede si calda si, nu in ultimul rand, o
gastronomie foarte diversificata.
Facand o analogie cu turismul romanesc, se
poate usor constata faptul ca turismul din tara
noastra inca nu se inscrie la parametrii
turismului european. Avem in schimb cu ce ne
mandri: Litoralul Marii Negre, Delta Dunarii,
Carpatii cu Bucegii, Retezatul, Transfagarasanul
si alte masive, Muntii Apuseni, zona Maramuresului,
Ardealului, Bucovinei, numeroasele statiuni
balneoclimaterice si alte zone de agrement. Pe
langa peisajele frumoase, insa turistii au nevoie
de confort, calitatea serviciilor, linistea
necesara odihnei si placerea de a admira
natura in siguranta si liniste. Manelele si
muzica de maidan tot mai zgomotoasa, chiar
agresiva, desantata, domina peisajul pe
intreaga intindere a tarii, la munte sau la mare,
in orase, cat si la sate, terase, locuri de
agrement. Zgomotul ii impiedica pe turisti de a
se bucura de linistea padurii, de sunetul
valurilor marii, susurul apei de munte. Nu
trebuie sa uitam aici ordinea, curatenia si buna
gospodarire, unde inca este loc de mai bine.
Pana cand nu le vom oferi turistilor straini
servicii de calitate, confort, ordine si curatenie,
siguranta si linistea necesara pentru odihna si
placerea de a admira frumusetile naturii, nu
vom avea o crestere spectaculoasa a numarului
de turisti straini.
(sfarsit)
