UNIVERS CULTURAL

"ZIUA LIMBII ROMANE�, LA SARMASU

Manifestarile dedicate "Zilei Limbii Romane� au
debutat in 30 august, la Sarmasu, unde, in organizarea
Directiei Judetene pentru Cultura Mures, a Primariei
Sarmasu, Bibliotecii Orasenesti "Liviu Rusu� Sarmasu,
a Grupului Scolar "Samuil Micu�, a Casei de Cultura
"George Enescu� din Reghin, s-a desfasurat
Reuniunea Cultural-Artistica "Ziua Limbii Romane�.
Au participat Ioan Mocean, primarul orasului Sarmasu,
Ballai Imre, viceprimar, Doina Moga, consilier local.
A fost o intalnire de suflet, care a avut si momente
de traire romaneasca si placute prezente de
frumusete omeneasca.
Manifestarea a debutat cu un Concurs de recitari,
sub genericul "Limba noastra-i o comoara�, la care
au fost distinsi cu premii I: Cecilia Maria Beres si Giulia
Blajan, II: Florin Vasile Ursutiu, Emanuel Neamtiu si
Nagy Szabolcs, III: Georgiana Lavinia Hulpe, Maria
Sugar, T�nde Muresan, Madalina Sarac, Madalina
Hulpe, Cristina Campean, Bianca Ioana Bornea, Larisa
Naciu, Florina Marginean. Au primit diplome de
participare Grupul vocal "Bogl�rva� si Biro Sandor.
Pentru creatie literara, poezie, au fost premiate Ioana
Anca Moga si Anamaria Salagean, iar premii speciale pentru
eseu au fost acordate lui Alin Pop si lui Marius Slavu.
Un moment liric emotionant a oferit Rozalia Sz�kely,
care a recitat versuri din Mihai Eminescu, Adrian
Paunescu si Nicolae Baciut, dovedind reale calitati
interpretative, ceea ce a deschis calea unor
colaborari viitoare cu Biblioteca Oraseneasca "Liviu
Rusu�, precum si Grupul vocal "Bogl�rva�, care a
interpretat cateva piese corale romanesti, demonstrand ca stiu sa respecte limba romana si sa
pretuiasca valorile culturale.
Nicolae Baciut a sustinut o scurta conferinta despre
istoria limbii romane, sub genericul "Mult e dulce si
frumoasa�, aducand tototata un omagiu lui Grigore
Vieru, cel care s-a numarat printre romanii basarabeni
care au initiat la Chisinau, in 1990, sarbatoarea anuala
"Limba noastra cea romana�, fixata pe 31 august.
Tot Nicolae Baciut a sustinut un recital din lirica
poetilor Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Grigore
Vieru si Romulus Vulpescu. De asemenea, a fost
organizata o expozitie cu cartile lui Nicolae Baciut,
peste optzeci de titluri, si ale unor autori care au scris
monografii despre opera sa.
In acelasi cadru, a fost prezentata si placheta in lut
cu chipul lui Grigore Vieru.
Pictorul Marcel Naste a fost prezent cu expozitia de
pictura "Arta si credinta�.
Tot de la Casa de Cultura "George Enescu� din
Reghin au participat cu recitaluri folk Smaranda si Enea
German, o placuta si frumoasa surpriza pentru publicul
select prezent, care numara si dascali sarmaseni:
Rozalia Brandas, Maria Chis, Felomena Bucur, Daniela
Otel, Floarea Serban, Mariuca Rosca, Trombit�s Zolt�n,
precum si Eva Salagean si Rozalia Sz�kely.
Dinucai Burian, managerul proiectului, i-a fost
acordata din partea Directiei Judetene pentru Cultura
Mures, o "Diploma de excelenta�, pentru promovarea
valorilor culturale.
N. BACIUT

"Lumina Crucii�, o mare regasire
a sinelui in icoana pe sticla

Centrul Cultural "Sfantul Pahomie� de la Gledin a fost spatiul cultural
important, gazduind Tabara de pictura de icoane cu tema "Lumina
Crucii�, organizata de Directia pentru Cultura Mures, Primaria
Municipiului Reghin, Consiliul Local si Casa de Cultura a Tineretului
"George Enescu� din Reghin.
Proiect coordonat de artistul plastic Marcel Naste. Artist care
dovedeste, din nou, ingeniozitate, creativitate si unicitate in ceea ce
priveste tematica si amploarea compozitionala, cu o simbolistica ampla
si coplesitoare, punandu-l pe privitor la treaba, la deslusirea simbolurilor
si mesajului iconografic � dogmatic.
- Care este importanta proiectului cultural, raportata la cele doua
tabere cunoscute deja ca fiind proiecte unice si de succes?
- Aceasta tabara este cu atat mai importanta cu cat se prezinta a fi al
treilea mare proiect cultural iconografic, dupa cel de la Castelul regal
de vanatoare de la Lapusna si cel de la Manastirea Doamnei din Toplita,
proiecte care au avut un mare rasunet in tara si in strainatate. Imaginea
celor doua proiecte culturale intitulate, "Icoana din Fereastra� si
"Crucea din Fereastra� a ridicat nivelul de intelegere al icoanei pe
sticla. Afirmandu-se intr-un registru amplu, era si firesc ca urmatorul
proiect de anvergura sa nu dezamageasca. Si iata ca "Lumina Crucii�
vine cu dorinta de a face inca un pas spre Divinitate.
- Din privirea de ansamblu a proiectul de fata am constat
complexitate, unitate cromatica si o tipologie a registrului panotant
care vin sa concretizeze si sa dea un plus de calitate, identitate, si, de
ce nu, unicitate in ceea ce reprezinta aceste panouri compozitionale,
"Ferestrele�, devenite de aceasta data importante dogme biblice si
adevarate opere de arta, creand o poveste iconografica, dogmatica,
cu o invatatura si incarcatura biblica. Intrebarea de baza ar fi: ce
mesaje transmit aceste icoane?
- Privirea lor nu ne limiteaza doar la un spatiu material sau la un obiect
cu reprezentatii iconografice. Icoanele din proiectul "Lumina crucii�
depasesc acest registru si reusesc sa ne proiecteze spre un spatiu
ireal, transfigurat, transcendental, solicitandu-l pe privitor spre a
identifica povestea, gandirea si, de ce nu, sentimentul creatiei si al
manifestarii lui, inaltandu-se pe sine prin ochiul Divinitatii, al imaginii
create sub forma ferestrei spre cer, prin care Dumnezeu se uita spre noi
si noi il cautam pe Dumnezeu.
Privirea acestui proiect se identifica atat mai mult cu genericul lui, cu
cat inclusiv tematica abordata construieste un drum al Crucii, al Inaltarii.
Tematicile compozitionale nu sunt puse la intamplare, ci reprezinta
adevarate scari ierarhice spre Divinitate. Ca, de exemplu, inceputul
vine de fiecare data din lumea materiala, fireasca, de la mladita creatoare,
Adam si Eva, centrati de Arborele pacatului si de mirificul viclean,
transformandu-se, in planul superior, in Crucea identificata de Pomul
Vietii, secundati de Constantin si Mama Elena, cei care au gasit si au
venerat simbolul credintei, "Crucea�, si supravegheati de adevaratul
invatator al credintei, "Iisus Hristos�, flancat de Sfintii Petru si Pavel,
piatra de temelie a Bisericii crestine. Si, asa cum era firesc, cea mai
inalta pata de culoare vine cu invaluirea suprematiei identificata prin
"Sfanta Treime�, planand si creand o adevarata sfera (aureola) a
protectiei asupra omenirii si binecuvantarii lucrarii harice.
- Se observa compozitia ampla, plina de simboluri. Ce mesaje mai
ascund aceste ferestre?
- O alta panorama tematica se identifica de aceasta data cu Buna
Vestire si Masa altarului, a jertfei supreme, scena suprapusa de nasterea
lui Hristos, apoi botezul Mantuitorului si, iata, iarasi "Sf. Treime� care
binecuvanteaza si intareste lucrarea mantuitoare. Sau Adam si Eva,
centrati de Preacurata Maica a Domnului cu Emanuel in brate, tinandu-l la
piept in dreptul inimii, inconjurata de Arhanghelii Mihail si Gavriil, si
planul din registrul superior, "Sfanta Treime� daruindu-i Maicii coroana
regalitatii supreme.
Fereastra compozitionala, "Incoronarea Maicii Domnului de catre Sf.
Treime�, aduce in prim-plan implinirea poruncilor Vechiului Testament,
de la creatia lumii si pana la ridicarea omului la rangul mantuirii, prin
zdrobirea pacatului stramosesc si prin jertfa suprema a Fiului.
- Aceasta tabara a avut parte si de musafiri, atat din categoria celor
mici, cat si din generatiile mai varstnice, realizand, poate, primele lor
icoane sub indrumarea directa a artistilor plastici mureseni Veress
Zsuzsa, Klara Balazs si Marcel Naste.
- Care a fost sentimentul primei icoane create de cei care au trecut
pragul atelierului de creatie?
- Bucuria si implinirea de pe chipul lor nu pot fi descrise in cuvinte. Au
tinut acele imagini aproape de sufletul lor, lipite de piept, contopindu-se
oarecum cu imaginea pictata. Cred ca, de acum, icoana va fi privita
altfel in mintea si sufletul lor, deoarece s-au daruit pe ei insisi, creand
povestea prin culoarea sufletului.
- Cum apreciati finalitatea proiectului?
- Caldura spatiului, implicarea parintelui paroh, cat si atenta
supraveghere a Sfantului Pahomie, protectorul tinutului cultural, au
contribuit cu mare succes la reusita lui.
Locul poate fi asemanat cu un adevarat paradis al culturii si al trairilor
spirituale inaltatoare si, datorita acestui fapt, dati-mi voie sa cred ca
reusita proiectului este pe masura, dar sa nu ne grabim si sa asteptam
si confirmarea judecatorului principal, publicul, si de ce nu, a criticilor
de arta. Orice lucrare omeneasca are nevoie si de confirmare pentru a
construi drumuri si perspective noi, creative.
SIMINA COTA

Lasă un comentariu