Actiuni de propaganda si spionaj maghiar desfasurate impotriva Romaniei in preajma fatidicului an 1940 (I)

1. "Recuperarea� ofiterilor de informatii si reactivarea
retelelor informative. Preliminariile unui nou inceput.
Inca inainte de 1915, in Transilvania � ca de altfel in
toate provinciile imperiului bicefal austro-ungar � existau
retele de informatii puternice constituite de Serviciul de
Informatii al Statului Major General Imperial si Regal de la
Viena (pe scurt, Evidenzburo).
Pe fondul infrangerilor catastrofale suferite de Puterile
Centrale si al iminentei dezagregari a Imperiului AustroUngar, la 31 octombrie 1918, generalul Maximilian Ronge,
devenit seful Evidenzburo in aprilie 1917, i-a convocat pe
toti sefii sectiilor de informatii din fostul imperiu, la M�nchen.
Acolo, in prezenta lt.col. Nordegg, adjunctul sau,
a anuntat dizolvarea Evidenzburo si a dispus
distrugerea arhivelor, precum si desarcinarea
ofiterilor de informatii si
contraspionaj de obligatiile pe
care le avusesera pana la
momentul respectiv.
La 6 august 1919 - dupa o scurta
experienta bolsevica, intrerupta
rapid de Armata Romana intrata
in Budapesta - in Ungaria, unul
din statele succesorale rezultate
in urma disparitiei Imperiului
Austro-Ungar, s-a instituit un
regim de dreapta, conservator, in
frunte cu amiralul Horthy Miklos.
La putin timp dupa instaurarea
regimului condus de Horthy, mai
precis odata cu inceputul anului
1921, Ungaria a dispus inceperea
unei intense campanii de contestare
a prevederilor tratatelor
incheiate la Conferinta de Pace
de la Paris (1919-1920) si in mod
deosebit pe cel de la Trianon,
din 4 iunie 1920, prin care
Transilvania era recunoscuta
"de jure� ca parte componenta
a Regatului Romaniei, urmare a
actului "de facto� petrecut la
Alba-Iulia la 1 Decembrie 1918.
Actiunile in plan diplomatic
international si propaganda
pentru revizionism, desfasurate
de catre diplomatia maghiara cu
multa insistenta si abilitate, in
vederea rediscutarii tratatelor, au
fost dublate de alte actiuni mult
mai elaborate, respectiv de cele
desfasurate pe frontul secret.
In aceste conditii, Ungaria - ca de
altfel si alte state succesorale - a
apelat la fostii ofiteri de informatii.
Ofiterii de origine maghiara
din fostul Evidenzburo au fost
reintegrati in buna parte in noile
organe de informatii ale Ungariei
hortyste, dar ceea ce este si mai
important este faptul ca au fost
reactivate retelele de informatori
din Transilvania intrate "in
conservare� dupa prabusirea
Imperiului Austro-Ungar.
Trebuie recunoscut faptul ca
din punct de vedere informativ
Ungaria dispunea la acel moment
de cateva avantaje majore care
i-au permis sa promoveze un
spionaj deosebit de activ si
eficient in Regatul Romaniei,
astfel:

- existenta unor cadre de informatii
cu foarte multa experienta pe relatia
Transilvania, multe dintre acestea
fiind chiar originare din aceasta
provincie;

- existenta mai multor retele
informative care reusisera sa
penetreze informativ diverse medii
de interes, actiune care va capata
o pondere si o sustinere si mai mare
in viitorul apropiat, fiind incurajate
casatoriile mixte, mai ales cele cu
militari, cu judecatori, functionari
publici, oameni politici etc., medii de
unde se puteau obtine informatii de
foarte mare interes;

- o diaspora maghiara foarte
puternica si influenta in Anglia,
S.U.A., Franta, dar si in alte tari,
diaspora care sustinea cu mult
entuziasm si neconditionat actiunile
regimului Horthy;

- integrarea in armata regala
romana a unor fosti ofiteri din armata
austro-ungara, insuficient verificati
din punct de vedere contrainformativ,
o vulnerabilitate in sistemul
militar romanesc care va fi
exploatata la maximum de serviciile
de informatii maghiare;

- si nu in ultimul rand, existenta
unor puternice sentimente sovine si
iredentiste in zonele locuite compact
de etnici maghiari, care, asa
cum aveau sa dovedeasca rapoartele
serviciilor de contraspionaj
roman, erau sustinute
si intretinute de bisericile maghiare
(romano-catolica, reformata,
unitariana), dar si de
materiale de propaganda tiparite
in Ungaria si trimise pe ascuns in
Romania.

(va urma)

Lasă un comentariu