Buruieni miraculoase cultivate la SCDCB Sangeorgiu de Mures

Distribuie pe:

PELINITA (ARTEMISIA ANNUA) O PLANTA MIRACULOASA...

In cadrul unui proiect complex cu o colaborare interinstitutionala si
interdisciplinara, SCDCB Tg.-Mures, UMF Tg.-Mures, S.C. Transapicola
S.A., DSV Mures, USAMV Cluj-Napoca - referitoare la prevenirea si
combaterea micetilor, prevenirea micotoxicozelor la animale si om, s-a
elaborat si testat, printre altele, efectul unui amestec mineral si vegetal
produs la noi, MICOFIX- SCDCB 2010, in absorbtia si fixarea micotoxinelor
din furaje, cu urmatoarea compozitie: tuf vulcanic zeolitic (Rupea)-45%,
carbune vegetal 30%, drojdie de bere uscata 20% si amestec de plante
medicinale (Artemisinina annua, Echinaceea sp. si Urtica dioica) 5%. Se
administreaza 1% in furajul combinat.
Date referitoare la efetul benefic al tufului vulcanic de Cepari - Bistrita
au fost publicate in revista de specialitate de catre Dr. Cornel Podar si
colab. inca din anul 1980-1988.
Artemisia annua este o planta ierboasa, frumos mirositoare. In limbajul
popular este cunoscuta sub numele pelinita, din familia compositae.
Creste pe terenuri virane: dupa case, grajduri, terenuri necultivate rurale.
Este a planta viguroasa, erecta, anuala (uneori bianuala), aromatica,
ajunge la 120 - 130 cm, chiar 300 cm inaltime si 100 cm latime. Planta a
fost folosita un timp indelungat in China, in scopuri medicinale si a fost
utilizata pentru tratarea racelii si febrei (simptome de malarie, in anul
340 i Hr.). Substanta activa este artemisinina, a fost izolata pentru prima data
de savantii chinezi in 1972 cu destinatie tratamentul malariei in timpul razboiului
din Vietnam. Artemisinina, un antimalaric recunoscut, este eficienta impotriva
tulpinilor de Plasmodium sp cu rezistenta medicamentoasa.
Frunzele si florile recoltate si uscate la umbra au efecte antiseptice,
digestive, febrifuge, antiprotozoare, antibacteriale, anticalice. Se
utilizeaza si la tratamentele contra gravelor parazitoze (200 milioane pe
an), schistomonozei si clonorchiazei.
Infuzia de pelin salbatic se foloseste la tratamentul unor boli digestive,
sindromul de colici la cal, amochimosei la bovine. De asemenea
impreuna cu alte substante amare de origine vegetala: gentiana,
angelica, are efecte de stimulare a dezvoltarii glandelor salivare la vitei.
Avand in vedere continutul de chinina, in trecut se utiliza si in
declansarea frauduloasa a avortului la femei.
In prezent la SCDCB Tg.-Mures se cultiva planta pe o suprafata de
0,10 ha, in vederea obtinerii dorgului necesar in tratamentul coccidiozei
la pasari si la vitei.
Echinaceea sp, este o planta foarte populara in lume, prima data
fiind folosita in SUA, in zona Marilor Campii. Radacina plantei este folosita
in tratamentul ranilor, chiar si in muscatura de sarpe, si se foloseste
pentru tratarea durerilor de dinti, gat, stomatite. Se foloseste planta
intreaga, radacinile, frunzele, tulpinile si frunzele rosii.
Astazi actiunea drogului din echinaceea se utilizeaza pentru
vindecarea infectiilor si stimularea imunitatii, stimuleaza ficatul si
sistemul limfatic, a intrat in retetele de tratament ale unor parazitoze la
animalele tinere si om.
Urtica diorica 1, este o planta mentionata in scrierile medicale, inca
din antichitate, sub forma de ceaiuri, tincturi, are efecte diuretice,
depurative, hemostatice (opreste sangerarea, are rol important in
coccidioza la pasari), emoliente, expectorant, antiseptic, hipoglicemiant
(impreuna cu frunzele de dud si teci de fasole), antidiareice, antitoxic,
galatogen (stimuleaza productia de lapte), elimina clorurile si acidul
uric, ajuta circulatia sangelui. Este bogata in vitamine in special vitamina
K, atat de utila in leziunile hemoragice ale intestinului in coccidioza.
Subiectul ARTEMISIA si artemisinina ramane deschis cercetarii
stiintifice in noul proiect promovat de USAMV Cluj-Napoca, avand
colaboratori de la SCDCB Tg.-Mures (OROIAN Ioan, POP Ioan Aurel,
FRISS Zsuzsa, LOBONTIU Iustina, PODAR Cornel, LUNG Ioan, MANAILA
Roland), si din partea S.C. Transapiloca SA., Dr. DAN Jozsef.
Este foarte greu sa combatem buruienele din culturile agricole, dar
este si mai greu sa cultivam buruieni. Este nevoie sa avem cercetari si in
acest domeniu, deoarece strainii nu le mai au. Fara ele se complica
viata la nivelul solului.

Ing. FRISS ZSUZSA, cercetator stiintific
Dr. CORNEL PODAR

Lasă un comentariu