ZIUA LIMBII LA TARGU-MURES
Instituita prin Legea nr.53
/2013, ZIUA LIMBII ROMANE
va fi marcata in 31 august,
ora 11,00, si la Centrul Cultural
"Mihai Eminescu� din
Targu-Mures.
Intre activitatile preconizate,
conferinta "Limba
romana e patria mea� �
ganduri la "ziua limbii�, cu
participarea unor scriitori
mureseni, sub semnul testamentar al lui Ienachita Vacarescu
(1740 � 1797): "Urmasilor mei Vacaresti !/Las voua mostenire:/
Cresterea limbei romanesti/S-a patriei cinstire�.
In acelasi cadru (foaierul institutiei) va fi omagiat Grigore Vieru,
va fi facuta prezentarea publica a bustului in bronz al lui Grigore
Vieru, autor lucrarii, artistul plastic Romi Adam, va fi prezentara
placheta altorelief in lut ars, cu chipul lui Grigore Vieru, care
trebuia lansata in 2010, cand s-a solicitat amplasarea bustului lui
Grigore Vieru in Bulevardul Cetatii, in fata Centrului de Studii
Literare "Grigore Vieru�, un recital din poezia lui Grigore Vieru �
Nicolae Baciut, lansarea antologiei de versuri "Ceasul cu flori�,
volumul II, poeti mureseni, antologie de Nicolae Baciut, lecturi
publice ale unor autori antologati, o expozitie de carte mureseana,
prezentarea unor noi aparitii editoriale.
Stau temei actiunii noastre, organizata de Directia Judeteana
pentru Cultura Mures, ASTRA, cu sprijinul Primariei Targu-Mures
si in parteneriat cu alte institutii si ONG-uri, cuvintele lui Nichita
Stanescu: "A vorbi despre limba in care gandesti, a gandi �
gandire nu se poate face decat numai intr-o limba � in cazul
nostru a vorbi despre limba romana este ca o duminica.
Frumusetea lucrurilor concrete nu poate fi decit exprimata in
limba romana. �Ce patrie minunata este aceasta limba! Ce nuanta
aparte, imi dau seama ca ea o are! Aceasta observatie, aceasta
relevatie am avut-o abia atunci cand am invatat o alta limba.�
"Nu spun ca alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate si frumoase.
Dar atat de proprie, atat de familiara, atat de intima imi este limba
in care m-am nascut, incat nu o pot considera altfel decat iarba.
Noi, de fapt, avem doua parti coincidente, o data este patrie de
pamant si de piatra si inca o data este numele patriei de pamint si
de piatra. Numele patriei este tot patrie. O patrie fara de nume nu
este o patrie. Limba romana este patria mea.�
Participa scriitorii Lazar Ladariu, Mariana Cristescu, Valentin
Marica, Razvan Ducan, Nicolae Baciut....
Sunt preconizate si alte activitati: expo pictura, demonstratii
"Live painting�..., daca vor putea fi atrase fonduri.
NICOLAE BACIUT
LIMBA NOASTRA CEA UITATA
Ma gandeam � se mai intampla, nu? � ma gandeam
ca daca as incerca sa vorbesc cuiva, unuia dintre
cetatenii romani ai mileniului al treilea, in graiul
stramosilor mei din Moldova sau Banat, sau cu vorbele
parintilor mei bajeniti la Bucuresti cu si pentru carte, in
primul patrar al secolului trecut, ma gandeam asadar,
ca poate multi, foarte multi nu m-ar intelege. De ce
oare? S-o fi stricat asa de tare limba noastra ce veche?
S-o fi innoit asa de tare? S-o fi tras in randul limbilor
evropenesti cu prea multe neologisme? S-o fi ... Sau,
poate, limba aceea, vorbele acelea, gandurile acelea
nu erau bune ... Si de aceea au fost schimbate, innoite!
Oare? Nu erau bune? Nu erau "plastice�, nu erau
expresive? Sa vedem:
La apa neinceputa se spunea apa tacuta,
La spicele de grau se spunea barba Lui Dumnezeu,
La flacara mare se spunea bobota,
La pivnita se spunea bolta,
La vasul cu mirodenii se spunea catuie,
La galeata fantanii se spunea ciutura,
La vatraiul de jar se spunea corciova,
La varza se spunea curechi,
La flacau se spunea danac,
Dis-de-dimineta se spunea desnita,
La femeia pacatoasa se spunea dracoaie,
La gaina se spunea galita,
La vreascuri se spunea gateje,
La cosul de fum se spunea hogeag,
Neincetat se spunea hojma,
La lumanare se spunea lumina,
La facalet se spunea melesteu,
Vremea calduta se numea molasnita,
Buruienii de dragoste i se zicea navalnic,
Folosul se numea priinta,
Dopul sticlei se numea stupus,
Tava de mancare se chema tabla,
Secolul era pentru noi vac,
Belsugul,norocul se numea zloata,
Si mama � muma !
Ce-am putea scrie si mai ales ce-am intelege unii
dintre noi, folosind aceste cuvinte? Cam cum ar suna
ele, legate in fraze? Sa incercam.
"Miercuri desnita, se scula dracoaia de vecina, lua
apa tacuta din ciutura, barba Lui Dumnezeu � facuta la
seceris � din cuiul casei, stropsi focul cu cociorva de
ridica bobota cat statul de om si, dupa ce boteza stalpii
si pietrele boltii, puse la foc ceaunul cel mare si negru
sa faca o zama de galita si curechi. Gatejele ardeau
tare si fumul iesea hojma pe hogeag, de ziceai ca-i
para-n curtea ei. Dintr-o latura, de pe un tol, se ridica si
muma a batrana care, cu o catuie intr-o mana si cu
lumina in alta, se pleca asupra pruncului si-i ursi sa
ajunga danac. Dupa o vreme, dupa fiertul zamii, lua
melesteul si batu faina de papusoi in apa hierbinte pana
se-ntari mamaliga asa, ca o pita mare, galbena si aburinda.
Atunci scoase totul in tinda, puse pe masa o scoarta cu
arnici, pe ea tablaua cu merinde, scoase stupusul de la
tuica, facu trei cruci, bau si dete si lehuzei: Bea femeie si
gandeste-te de bine, ca sa-ti vina tata la copchil, sa fie de
priinta, sa aiba zloata in tot vacul! Cu navalnic sa-ti chemi
omul si toata vremea vietii voastre molasnita sa fie!�
Ei, ce spuneti cetateni ai noului mileniu? Intelegeti?
Merita sa renuntam la astfel de cuvinte pentru ... Pentru
ce? Frumoasa limba avem, macar din cand in cand sa mai
lasam la o parte telecomanda ca sa mai prindem sub
acoperisul lampii lumina Rebrenilor, Sadovenilor, Stanestilor
si � la ceas de sarbatoare � a unicului Eminescu.
Se poate intampla, nu?
Prof. dr. MIHAI MIRON
Superiorul ORDINULUI ZIARISTILOR
Ferestre
Limba Noastra
Limba noastra-i o comoara
In adancuri infundata
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastra-i numai cantec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.
Limba noastra-i graiul painii,
Cand de vant se misca vara;
In rostirea ei batranii
Cu sudori sfintit-au tara.
Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Nu veti plange-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cat ii de darnic
Graiul tarii noastre draga.
Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le �nsirate,
Te-nfiori adanc si tremuri.
Limba noastra ii aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.
Limba noastra-i limba sfanta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plang si care o canta
Pe la vatra lor taranii.
Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii �n care geme.
Strangeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde
Si-ti avea in revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Rasari-va o comoara
In adancuri infundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
ALEXEI MATEEVICI
"CEASUL DE FLORI�
Editam, in 2001, la scurt timp dupa
asumarea Directiei, (pe atunci, Inspectoratului
pentru Cultura si Culte Mures,
decvenit apoi Directie pentru Cultura, Culte
si Patrimoniul Mational Mures, cu transformari
succesive care acum au ajuns la
Directia Judeteana pentru Cultura Mures),
o antologie a poeziei targumuresene,
proiect de promovare a literaturii originale,
urmata de "Imblanzitorul de timp�, antologie
a poeziei muresene, in 2003.
In mai bine de un deceniu, s-au intamplat
multe in poezia (targu)mureseana, cu o
avalansa de carti, de ordinul sutelor, cu
autori tineri sau mai putin tineri, cu carti
bune sau... mai putin bune, cu autori care
au confirmat, cu altii care au dezamagit,
cu unii care s-au consolat cu ceea ce au
publicat pana la un moment dat, cu unii
care ne-au parasit (Silvia Obreja, Ioan
Suciu Moisa, Gheorghe Pacurar, dupa ce
inainte ii pierduseram prematur pe Romulus
Guga, Codruta Cezara Marica, Serafim
Duicu, Stefan Fuli), cu altii care s-au
despartit total de viata literara mureseana
(Dumitru Muresan), cu cazuri de abandon
total al scrisului (Soril Miavoie), cu unii
care s-au despartit de Asociatia Scriitorilor
Mures, nemultumiti de ceea ce se intampla
cu aceasta (Valentin Marica, Nicolae
Baciut, Razvan Ducan, Marta Izsak, Darie
Ducan, la care se adauga prozatorul Mihai
Sin), care au preferat sa se transfere la
Asociatia Scriitorilor, filiala Cluj, lasandu-i
pe ce-i de-aici mai putini, ca sa-si poata
da unuia altuia mai multe premii...
Lista autorilor noi care au aparut este lunga,
desi Asociatia Scriitorilor din Targu-Mures a
fost foarte zgarcita in a-i primi in randurile ei.
O lista, fireste, incompleta, iar include, pe
Sorina Bloj, Cornelia Jinga Hetrea, Petre
Curticapean, Rodica Lazar, Mircea Dorin
Istrate, Lucretia Bogdan Inta, Ioan Baciu,
Cristina Sava, Simion Cioata,
Gabriella Costescu, Viorica
Sutu, Romeo Soare, Teodora
Chira, Iuliana Varodi, Vanda Ani,
Irisz Menyei Chiorean, Dorin
Borda, Iosif Albu, Niculita Chis
Branzeanu, Melania Stejerean,
Dorian Marcoci, Romeo Morari,
Lucian Dumbrava, Ioan Torpan,
Ion Fiscuteanu, Bogdan
Halatiu, Maria Ileana Belean,
Iosif Boia, Rafila Moldovan,
Mugurel Puscas, Magdalena
Dorina Suciu, Lolita Dobroiu,
Antal Margit, Lia Vinteler, Stefan
Neagu, Catalin Cioba, Irina Bara
Moldovan, Varo Enik�, Ana
Fazakas, Andrei Vornicu, Katalin
Kadar, Emilia Albu, ca sa-i
enumar doar pe cei care au publicat volume
de versuri. Sigur, n-am epuizat lista, ea
ramanand si asa interesanta si pentru critica
si pentru sociologia literara.
In "Ceasul de flori�, editia 2001, au publicat
Horia Avram, Nicolae Baciut, Ioan Bandila
Marceanu, Iulian Boldea, Gheorghe Botezan,
Dumitru Mircea Buda, Mariana Cristescu, Ana
Maria Crisan, Serafim Duicu, Ion Dumbrava,
Doina Gabudean, Olivia-Cristina Gabudean,
Zeno Ghitulescu, Romulus Guga, Izsak Marta,
Lazar Ladariu, Cezara Codruta Marica, Valentin
Marica, Soril Miavoe, Constantin Micusan
Micu, Mircea Miculi, Ioan Suciu Moisa,
Gabriela Munteanu, Dumitru
Muresan, Eugeniu Nistor, Silvia
Obreja, Gheorghe Pacurar,
Rodica Puia, Cristian Stamatoiu,
Zamfira Zamfirescu, Costina
Zehan, iar in "Imblanzitorul de
timp�, Nicolae Baciut, Sorina
Bloj, Daniela Cecilia Bogdan,
Iulian Boldea, Mariana
Cristescu, Razvan Ducan, Viorica
Feierdan, Zeno Ghitulescu,
Aurel Hancu, Lazar Ladariu,
Valentin Marica, Silvia Obreja,
Mugurel Puscas, Dumitru D.
Silitra, Cristian Stamatoiu,
Magdalena Dorina Suciu. Un
numar important de autori, care
"bat suta�, numeric vorbind, iar
ca valoare, ramane criticii
literare sa cantareasca cine trece vama, daca
va mai avea timp si ... carti, daca avem in
vedere tirajele cartilor de poezie, modice, cel
mai adesea.
Interesant e insa ca, desi numarul "venerabililor�
care "s-au recuperat� pentru si prin
poezie, numarul autorilor tineri este ingrijorator
de mic. Concursurile organizate � "Romulus
Guga�, "Serafim Duicu�, "Credo�, "Prima
iubire�, "Floare de cires�, antologiile
publicate, n-au reusit sa impulsioneze
indeajuns preocuparile pentru creatia
literara. Daca la nivelul gimnaziului,
participarea la concursurile literare e
masiva, treptat, odata cu treptele liceale,
... coboara apetitul poetic. Iar la nivel
universitar e aproape... Sahara. Nici macar
Facultatea de Filologie targumureseana nu
are niciun fel de aport din acest punct de
vedere, studentii de la "umanioare�
neparand atrasi de poezie. E adevarat, au
disparut si cenaclurile literare, iar intalnirile
literare cu scriitori nu prea par sa-i
intereseze pe cei mai multi dintre dascalii
mureseni de limba si literatura romana..
Energiile creatoare par a se consuma pe
Internet, pe tot felul de siteuri, unde simpla
deprindere a utilizarii tastaturii e confundata
cu creatia literara.
Aceasta prima editie din volumul II al
"Ceasului de flori� are atati autori cati sau
putut mobiliza ca sa trimita texte in
nici doua saptamani, cate am avut la
dispozitie pentru a pregati pentru tipar si
edita aceasta antologie.
Ea si-a ales ca data a intrarii in lume ziua
de 31 august 2013, cand s-a sarbatorit prima
data "Ziua Limbii�, dorindu-se o mica
contributie la "Cresterea limbei romanesti/
S-a Patriei cinstire�, ca sa citam un autor
din "dimineata poeziei� romanesti.
Selectia textelor apartine autorilor.
