In organizarea Ministerului Culturii �
Centrul Cultural Toplita, in parteneriat cu
Fundatia Nationala pentru Romanii de
Pretutindeni, Centrul European de Studii
Covasna-Harghita si Episcopia Ortodoxa a
Covasnei si Harghitei, in perioada 12-16
august a.c., s-a desfasurat cea de XI-a
editie a Universitatii de Vara de la Izvoru
Muresului � Harghita.
Timp de trei zile, in prezenta a peste o
suta de participanti, au fost puse in
dezbatere numeroase probleme importante
ce privesc viata romanilor din tara si ale
celor traitori dincolo de hotarele actuale
ale Romaniei, unele dintre acestea fiind
socotite drept ,,explozive�, referindu-se
la realitatile dramatice din comunitatile
romanesti de multe ori mascate ori nebagate
in seama de presa romaneasca ca si de
autoritatile statului roman. Iata cateva
dintre acestea:
- Drepturile minoritatilor din Romania vs.
Drepturile minoritatilor romanesti din jurul
frontierilor si din Balcani. Cine este
discriminat?
-Unirea Basarabiei cu Romania, obiectiv
major al romanilor. Dar al Romaniei?
- Comunitatile romanesti din vecinatate
si din Balcani intre deznationalizare si
integrare europeana;
- Scoala si Biserica romaneasca din jurul
frontierelor, din Balcani si din Diaspora, ca
factor de pastrare a identitatii etnice;
- Implicatiile regionalizarii asupra
romanilor din Covasna, Harghita si Mures;
- Autonomia teritoriala pe criterii etnice
a asa-zisului Tinut Secuiesc � actualizare
a experimentului stalinist al Regiunii
Autonome Maghiare;
-Romanii romano-catolici din Moldova in
fata presiunilor de maghiarizare;
- Politica partidelor fata de romanii din
zonele multietnice si pluriconfesionale din
Romania;
- Istoria romanilor de pretutindeni, ca
parte a istoriei nationale etc.
La dezbaterea acestora au luat parte
lideri ai comunitatilor romanesti din jurul
frontierelor si din Balcani, lideri din
Basarabia, demnitari ai statului roman,
membri ai Parlamentelor din Bucuresti si din
Chisinau, lideri de opinie din cele doua state
romanesti, jurnalisti, studenti, lideri ai
Forumului Civic al Romanilor din Covasna,
Harghita si Mures, cercetatori, profesori
universitari etc.
La deschiderea lucrarilor, luni, 12 august
a.c., a tinut sa fie prezent si presedintele
Romaniei, domnul Traian Basescu, care a
dorit, probabil, sa-i asculte pe unii dintre cei
amintiti mai sus si sa se convinga de adevarurile
auzite de la acestia. Si a avut ce auzi.
Foarte putine bune. Fiindca statul roman, in
fruntea caruia se gaseste dumnealui, aproape
a uitat ca ar trebui sa aiba grija si de fiii sai,
traitori pe alte meleaguri
straine,
nu din vina lor, ci
a avenimentelor
istorice se s-au
petrecut indiferent
de vointa
acestora. Ba a
uitat si de fiii sai
din interiorul granitelor,
traitori chiar
in centrul geografic
al Romaniei,
in asa-zisul ,,tinut
secuiesc�, deveniti un fel de moneda de
schimb in targuielile josnice de pe tarabele
politicianiste si electorale. Parintele Boian
Alexandrovici, din Timocul sarbesc, i-a amintit
de faptul ca cei peste 350 de mii de romani,
din cele peste 150 de sate pur romanesti de
pe Valea Timocului, nu au nici scoala, nici
biserica in care sa se roage lui Dumnezeu in
limba romana, ca aceasta este cultivata doar
in familiile care nu au uitat inca ca sunt romani,
iar acestea sunt tot mai putine. Fiindca, atat
guvernul sarb, cat si biserica sarba duc o politica
de permanenta deznationalizare. Iar vechiul
dicton ,,divide et impera�, prin impartirea
arbitrara si artificiala a romanilor din Serbia in
vlahi si romani, se desfasoara cu destula
eficienta. Astfel, incet, incet, romanii timoceni,
ca si cei din Voivodina, vor diparea, in ciuda
angajamentelor luate de Serbia pentru a fi primita
in U.E.
Scriitorul si publicistul patriot Vasile
Tarateanu, din Cernauti-Ucraina, membru de
onoare al Academiei Romane, i-a spus si el
presedintelui ca de la o zi la alta urmasii lui
Stefan Voievod traiesc tot mai greu si se tot
imputineaza, sub actiunile permanente ale
ultranationalistilor ucraineni, mult mai
intoleranti decat rusii. Daca inainte de 1990
existau in Bucovina de nord 120 de scoli in
limba romana, acum numarul lor a ajuns la doar
70. Si vor fi si mai putine, daca patria lor istorica
� Romania � aproape i-a dat uitarii. De ani de
zile ei cer infiintarea unei filiale a Institutului
Cultural Roman la Cernauti, dar totul a ramas
la nivelul promisiunilor. La procesul deznationalizarii
contribuie eficient acelasi dicton
de care aminteam, fiindca si aici se vorbeste
despre ,,romani � si despre ,,moldoveni �,
uitandu-se cuvintele lui Eminescu: ,,suntem
romani si punctum�!
Dramatica este si situatia romanilor din
Bulgaria, tara membra a U.E., dar care nu recunoa
ste, practic,
existenta niciunei
minoritati. Dr. Igor
Gheorghiev a spus
niste realitati cutremuratoare,
anume
ca romanii din
Bulgaria se bucurau
de drepturi
cu mult mai multe
cand exista ,,jugul
otoman� decat
acum, cand traiesc
in ,,democratia bulgara�, in care nu au nici
scoala, nici biserica, nici presa in limba
romana! Iar aceste triste realitati sunt binecunoscute
si de autoritatile romane, fiindca
dumnealui aproape traieste un fel de sentiment
,,nesimtire� pentru ca este nevoit sa le tot repete
de zeci de ani!
Deloc roza este si situatia romanilor din
Ungaria, in numele carora a vorbit doamna
Gabriela Elekes, presedinta Uniunii Femeilor
Ortodoxe din Ungaria. Se arunca si aici praf in
ochii celor ce ar trebui sa vada ca asa-zisele
,,autoguvernari� romanesti nu sunt decat apa
de ploaie, ca procesul de deznationalizare a
minoritatilor, coordonat chiar de stat, a fost si
a ramas deosebit de eficient. Intervenind,
domnul Eugen Popescu, presedintele Fundatiei
Nationale pentru Romanii de Pretutindeni, a
aratat presedintelui ca statul roman ar trebui
sa se implice direct in rezolvarea problemelor
legate de mostenirea Fundatiei Gojdu, lasata,
prin testament, Bisericii Ortodoxe Romane din
Transilvania si nicicum nu poate fi acceptata
o ,,facatura� a unei fundatii mixte romanomaghiara.
De asemenea, ar trebui clarificata
si impotrivirea indarjita a guvernului ungar fata
de ridicarea unei statui, la Gyula, a sfantului
mitropolit Andrei Saguna, al Bisericii Ortodoxe
din Transilvania, cata vreme minoritatea
maghiara din Romania a ridicat, in Transilvania,
zeci, poate chiar sute de statui si alte monumente
inchinate unor personalitati sau evenimente,
unele fiind simboluri ale iredentismului maghiar.
Purtatorul de cuvant al romanilor basarabeni
a fost deputatul Valeriu Saharneanu.
In numele acestora el si-a exprimat, in fata
presedintelui Romaniei, o singura dorinta:
aceea ca patria-mama sa-i aduca la sanul
sau! Sa fim o singura natiune romaneasca,
intr-o singura patrie romaneasca. Fiindca,
asa cum cei ce au facut unirea din 1918 �
se pare ca aceia au fost mai buni romani
decat cei de azi si, sigur, mai curajosi � au
crezut ca ,,exista o singura natiune, cea
romana�, asa credem si noi, cei de azi. ,,De
aceea, singurul nostru proiect national viabil
este acela ca anul 2018 sa constituie punctul
final al drumului pe care ne-am angajat noi
cei din fortele proeuropene: unirea! Noi vrem
ca Romania sa fie si patria noastra!�
Ultimul vorbitor pe care presedintele
Basescu a mai avut rabdarea sa-l mai
asculte a fost dr. Ioan Lacatusu, unul dintre
liderii importanti ai romanilor din ,,secuime�.
El l-a infirmat ca, datorita procesului de
deznationalizare, ce se desfasoara neintrerupt
inca dinaintea lui 1918, numarul
romanilor traitori aici s-a redus, numai in
ultimile doua decenii, cu peste 20 la suta.
La aceasta a contribuit si fenomenul de
intoleranta si discriminare etnica la care
sunt supusi romanii. Se impun masuri care
sa stopeze aceasta situatie in care romanii
sunt discriminati in propria lor tara. ,,Nu
cerem altceva decat sa avem si noi aceleasi
drepturi pe care le au etnicii maghiari din
aceasta zona geografica a tarii�! De aceea,
o regionalizare pe criterii etnice, in conditiile
in care romanii, chiar minoritari in cele
trei judete, ei reprezinta totusi 40 la suta
din populatia acestora. ,,Nu se poate face o
regionalizare etnica fara ca cineva sa nu ne
intrebe si pe noi daca suntem sau nu de acord.�
Ioan Lacatusu a mai cerut autoritatilor
statului roman sa stopeze numeroasele
actiuni antiromanesti ce se organizeaza an
de an in Transilvania, capatand un caracter
tot mai iredentist, extremist si antiromanesc!
,,Prea se plimba indivizii de acest fel, veniti
de la Budapesta, unii oficiali, altii mai putin
oficiali, prin Transilvania, precum Voda prin
loboda, cum se spune, facand ce le trece
prin cap, fara sa-i traga cineva de maneca�.
Ce le-a raspuns presedintele, veti putea afla
intr-un alt articol.
