- Bade Ciontea, singur, singurel la coasa? In arsita verii!
- Nu-s sangur. Is impreuna cu Dumnezeu! Si cu Mama Lui, Sfanta
Fecioara Maria. Si stau de vorba cu amandoi. Ca-i sarbatoarea
Adormirii Maicii Domnului! O fac in gand si in suflet. Iar cand la umbra
marului de la margine de drum bat coasa si-o ascut cu cutea udata
de umezeala palmelor, soptesc o sfanta rugaciune. Si ma rog precum
se zice ca-i invata pe copiii lui, stra-strabunicul meu, odihneasca-se
in pace. Adica, strabunicul tatalui tatalui meu. Al care l-o gazduit si
omenit pe copilandrul Mihai Eminescu. Intr-o vara tot ca si asta, de
acum, dar a anului 1866. Acum, aici in camp, fac si eu o treaba
importanta: tai brezde largi in "iarba verde de acasa�! Pentru ca nici
cand n-o fost mai fain si mai manos hotarul ca acum. Cel dintre Reghin,
Suseni, Maioresti, Rusii-Munti, Deda si Bistra Muresului. In plina si
fierbinte vara secetoasa!
- Faina si crestineasca zasa, bade Ciontea! Dar la caderea serii,
de aici, din "buza� Muresului, unde te-or duce caii si caruta, pe
dumneata si pe muierea dumitale?
- Dupa ce-oi bea o bere rece "La strandul lui Moldovan�, Dumnezeu
sa-l aiba in paza Sa, merg in sat. Acasa, la Deda. Sa pun fanul verde
si frumos mirositor, de curand cosit, la pastrare. Sub grinzile, caferii si
tagla incinsa a surii. Ca amu coboara in sat, pe la casele plugarilor,
vitele si oile pentru iernat, de pe pasunile din Calimani si din Sfantul
nost� Munte "Scaunul Domnului�! Urcata-i pe el. Sa-l vezi cata-i de
frumos si de cuminte?
- Fost-am! Demult de tot. Amu nu ma mai tan picioarele. Si nici
"dricul� spatelui. Au trecut si peste mine niste ani! Si nu tocmai usori!
Mi-au incovoiat umerii si mi-au obosit mintea. Dar si tinerea de minte!
Numai pe dumneta nu te-am uitat. Vasta-i! Te-am recunoscut. Nu
te-ai prea schimbat la chip! Tot faini ti-au ramas obrajii si ochii. Numai
paru� de pe cap s-o albit si imputinat! Vorba ti-i mai domoala si mai
inteleapta. Iar umblatura mai inceata. Doamne ajuta-ne! Si sa ne
revedem cu bine la culesul cucuruzului. Iar spre iarna, la fiertul tuicii
si la taiatul porcului de Craciun. Bine-o fi?
- Bine, dara, dom�reporter. Om ciocni un pahar impreuna si-om
rasturna o mamaliga mare pe "carpator�. Om taia-o cu ata si-om
"murdari-o� cu branza piscoasa de oaie. Si-om imbuca-o cu o ceapa
rosie de la ungurii si rumanii din Suseni! Dupa care vom mai sta in
povesti. De-i avea vreme. Patul mare, acoperit cu toale vechi de mai
bine de 100 de ani, din "camera dinainte�, te asteapta de multa
vreme! Amu am sa-ti mai zac ceva! Tare bine le mai scri la foaie! Mis�
taran roman muresean cu "7 ani de-acasa�. Si cu tot cam atatia de
scoala si de purtare! Si-s abonat la "Cuvantul liber�! Spune-i asta si
lui Dom� Ladariu. Ca-i de pe-aici. De pe la noi. De la Idicel Padure.
Sau de la Idicel Sat. Totuna-i! Nu? Ca stiu ca sti toate vagaunele!
Un fost calator in graba si mult prea obosit, in susul vaii Muresului
(ioan.vulcan@yahoo.ro)
