Stratul limbii romane (XII)
Pronume relativ � este pronumele care face legatura
dintre propozitiile subordonate si cuvintele din
prepozitiile regente pe care le determina.
Pronumele si adjectivele relative au, in general,
aceleasi forme flexionare ca si pronumele interogativ.
Ce, ca pronume interogativ (relativ) � adjectiv
pronominal interogativ (relativ), este invariabil.
In limba latina, diferentierea era realizata dupa gen,
numar si c az (m. qui, f. quale, n. quod).
Ex: "In foveam cadunt qui sine lumine vadunt. (In
groapa cad cei ce merg fara lumina)�. Am tradus prin
pronumele relativ compus cei ce (cei � forma redusa a
pronumelui demonstrativ aceia si relativ invariabil ce).
Intr-o paranteza "didactica�, as preciza ca acest
pronume relativ compus creeaza dispute intre
specialisti: unii recunosc unitatea morfologica (cei ce
= cuvant compus), altii considera doua elemente
(cuvinte) diferite cu independenta semantica. In urma
cu vreo doi ani, comisia nationala de testare a
absolventilor clasei a VIII-a a selectat o astfel de fraza
care il continea pe "cei ce�. Atunci a fost mare (!)
disputa daca o subordonata era subiectiva sau
atributiva. A triumfat intelepciunea: s-au acceptat
ambele raspunsuri corecte.
Dragii mei cititori (parinti) exista ratiune in toate si
copiii dumneavoastra sunt pe maini sigure (si minti
intelepte). Disputele sunt intre profesori si nu implica
elevii!...
Deci nu cadem in groapa (in gropi), pentru ca
mergem in lumina stiintei! (pe cat ne poate lumina si
stiinta, cunoscandu-se existenta unor interpretari
gramaticale!).
Formele carele, carii sunt arhaice: "Laud osardiia
raposatului Urechie � vornicul, carile (s.ns.) au facut
de dragostea tarai letopisetul sau�. (Miron Costin: De
neamul moldovenilor (�).
"(�) oamenii domnesti, carii aveau numai libertatea
lor, se alcatuiau din razesii ce-si vandusera mosia
fara persoana lor (�)� (Dupa Mihail Kogalniceanu �
Sclavie vecinatate, boieresc).
Dar forme "acordate� ale adjectivelor pronominale
relative intalnim si la autori incadrati in tendinta si
perioada contemporana a literaturii romane.
Citam din poemul Biografie inclus de Lucian Blaga
in volumul Lauda somnului (1929): "Cateodata spun
vorbe cari nu ma cuprind,/cateodata iubesc lucruri
cari nu-mi raspund./De vanturi si ispravi visate imi
sunt ochii plini,/de umblat umblu ca fiecare:/cand
vinovat pe coperisele iadului,/cand fara pacat pe
muntele cu crini�.
