"Nu poti veni de niciunde,
decat plecand spre niciunde�
� interviu cu scriitorul Nicolae Baciut �
-Domnule Baciut, data fiind situatia confuza a
valorilor azi, "pacatul neglijarii launtrice� (Andrei
Plesu) de care sufera omul actual, va intreb, care
trebuie sa fie (sa mai fie) relatia culturii cu cultul si
a cultului cu cultura pentru ca legaturile lor sa fie
sanatoase si adevarate? Pentru ca, din imbinarea
lor, sa se mai reduca din instrainarea aceasta a lumii,
in general, si a societatii romanesti, in special?
-Cultura are ca radacina, nu doar lexical vorbind,
cult(ul). Daca mergem mai departe, cult(ul)
asimileaza (tot lexical vorbind) ura, rezultand...
cultura! Excludeti ludicul din acest exercitiu si
retineti ipoteza.
Nasterea culturii din cult, cel putin in spatiul
romanesc, argumenteaza legatura istorica dintre
cele doua. N-as putea spune ca s-a rupt legatura
dintre ele, dar nu mai sunt la fel de aproape ca
la-nceputuri. Fiecare a apucat pe cate un drum si
si-a conturat o biografie. Cat de importanta e religia
nu trebuie decat sa ne intoarcem la o asertiune
celebra, care crea o perspectiva... cultului: "Secolul
XXI va fi religios sau nu va fi deloc!�. Era prea categoric,
exclusivist, Malraux, dar ramane ideea.
Cultura se poate naste din cult, dar si cultul din
cultura. Legatura este indisolubila, relatia este de
consubstantialitate. Orice marire de distanta dintre
ele este paguboasa. Orice neglijare a sinelui, atat in
sens cultural, cat si religios, naste monstri. Avem
libertate deplina sa-l iubim pe Dumnezeu, nu prin
ignoranta, ci prin cultura. Spun truisme, dar nu as
vrea sa se creada ca sunt detinatorul absolut al unor
astfel de evidente.
Cred ca omul se naste ca o fiinta profund
religioasa, lipsita de pacat, chiar daca se naste din...
"pacat�. Cat poate fi tinut pacatul departe de om
poate fi decis si prin cult si prin cultura. Restul e ...
educatie. Iar educatia pleaca de la "laptele pe care
l-ai supt!�
Trebuie asumata o conditie a omului traitor in cult
si in cultura. Cultul si cultura, cand merg impreuna,
exclud fanatismele de orice fel.
-Cineva spunea ca trebuie sa le dam copiilor
nostri doua lucruri: radacini si aripi. Cum ar trebui
sa se puna adecvat si autentic si spre intarire,
astazi, problema memoriei si a traditiei? Apoi, cum
le facem aripi?
-Un om fara memorie
e ca o turma
fara pastor. Va rataci
toata viata, nu-si va
gasi un loc al sau, nu
va putea trai autentic.
Nu poti exista fara sa te raportezi la ceva. Te
raportezi in primul rand la fiinta din care te-ai nascut,
dar apoi te raportezi la trecut, vii de undeva, apartii
cuiva si te indrepti spre ceva. Trebuie sa stii cine esti,
din legatura cu aerul, cu apa, cu pamantul, cu caldura
din care te-ai nascut. Nu poti apartine lumii, daca nu
apartii unui loc, care sa te defineasca. Oricat de departe
ai ajunge, profesional, social, cultural, depinzi de...
izvor. Te definesti insumand toate tainele pe care ti
le-a dat prima intalnire cu lumea. Cand ti-ai pierdut
legatura cu radacina, te-ai pierdut pe tine. Stiti, se
spune, sunt boli care se vindeca cu apa de fantana
de acasa. Cine a avut fantana si nu a ingropat-o, mai
are o sansa! Nu e un paradox, si fantanile se ingroapa,
daca le seaca izvorul.
Eu ma gandesc sa le dau nu numai copiilor mei
radacinile mele, ci si celor care mai cred in sacralitatea
locului nasterii. As vrea ca din casa de acasa sa fac un
"centru memorial si de studii etnofolclorice�.
Chintelnicul meu natal l-a dat pe Grigore Pletosu,
carturarul care si-a pus amprenta si pe destinul lui
George Cosbuc, preotul care e autorul unei "Dogmatici
ortodoxe� in secolul al XIX-lea.
Apoi, ca sa poti sa zbori, ai nevoie de un punct de
plecare. Nu poti veni de niciunde decat plecand spre
niciunde. De aceea exista si un dor al originilor, o
nostalgie a lor, a locului. Nu poate exista om fara tara,
la care te raportezi chiar si cand ajungi... apatrid. Suntem
frumosi atunci cand avem trecut, avem, memorie, avem
traditie, cand nu ne inclina orice vant, cand nu poate
face din noi oricine, orice.
Fiecare din noi a visat, candva, sa zboare... Unii chiar
ajung sa cunoasca zborul. Cu propriile aripi. Nimeni nu
poate sa puna aripi asa cum o face un parinte. Intelegeti
prin "parinte� tot ce incape in acest cuvant!
LAURENTIU CIPRIAN TUDOR
(Fragment din interviul inclus in volumul Nicolae
Baciut, "Sens giratoriu�, Publicistica,
confesiuni, receptari critice, in curs de aparitie
la Editura Nico)
Carti noi
CREDINTA SI LITERATURA
Consecventa programului sau literar, Lucretia Bogdan-Inta continua aprofundarea cautarilor sale poetice
in teritoriile sacrului si in noua sa carte, "Corabia Sfintei Fecioare�, Editura Nico, 2013.
Poezia religioasa cu care ne-a obisnuit pana acum poeta isi extinde
orizonturile, intr-o intersectare mai accentuata cu sentimentul romanesc al
fiintei, cu valorile nationale.
De altfel, in linia multor autori de poezie religioasa, si la Lucretia BogdanInta suntem foarte aproape de poezia rugaciune, autoarea nelimitandu-se la a
aborda doar teme de extractie biblica. Retorica poeziei sale vine din ritmurile
interioare ale rugaciunii, din greutatea semnificanta a fiecarui cuvant. Autoarea
isi asuma o realitate transcedentala, careia, ca bun crestin, ii formuleaza cai
de acces.
Multe dintre textele acestei carti se detaseaza prin muzicalitate, ele putand
fi valorificate in portativul pricesnelor.
Cu siguranta, poezia Lucretiei Bogdan-Inta este si un mod de a dialoga cu
Dumnezeu, de a-si manifesta trairile religioase.
Poezia sa religioasa e un alt fel de "Cantare a cantarilor� in registre proprii,
un mod de sporire in viata duhovniceasca.
Incet, incet, Lucretia Bogdan-Inta se apropie de spirite, precum Nichifor
Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Valeriu Gafencu,Traian Dorz, Sandu Tudor,
Zorica Latcu Teodosia, in lumina carora poezia sa prinde contur.
Poezia de inspiratie crestina a Lucretiei Bogdan-Inta reitereaza trairi asupra carora poeta a staruit si in
cartile sale anterioare, lirica religioasa fiind o constanta a temelor sale inca de la debut.
Exista fervoare si patetism in poezia Lucretiei Bogdan-Inta. In registru apostolic, poeta propovaduieste
virtutile credintei, valorile ei morale, nevoia de rugaciune, de trezvie, de readucerea pe calea adevarata a
celor care ratacesc in credinta, in viata.
Nu in ultimul rand si intr-o succesiune fireasca a valorilor in care crede poeta, si in acest volum dimesiunea
patriotica este un axis mundi al raportarii la lume. Autoarea aduce in sustinerea pledoariei sale repere biografice
ale devenirii sale, aducand un adevarat elogiu al satului, prin care "raurile se intorc la izvoare�.
In acest context, al sustinerii identitatii si apartenentei la un neam, poemele ei depre tara, despre Ardeal,
despre Transilvania nu fac decat sa reabiliteze nevoia de a da sfintenie locurilor natale.
Dintr-un reflex profesional, si aceasta carte nu se indeparteaza de un anume didacticism, recurgand la
mijloace persuasive fara echivoc. Chiar si cu sacrificii de ordin stilistic, punand fondul inaintea formei.
NICOLAE BACIUT
Icoane in "Lumina Crucii�
In proiectul mai amplu, initiat de Directia Judeteana pentru Cultura
Mures, "Icoana, traditie si modernitate�, proiect din care s-au derulat
doua tabere de pictura de icoane pe sticla, "Icoana din fereastra�,
Lapusna, 2009, si Manastirea Doamnei, Toplita, 2010, in acest an, la
Cultural "Sf. Pahomie�, din Gledin, judetul Bistrita-Nasaud, s-a desfasurat
o noua tabara, sub genericul "Lumina crucii�. Organizata de Directia pentru
Cultura Mures si Casa de Cultura a Tineretului "G. Enescu�, din Reghin, a
avut ca artisti iconari pe Marcel Naste, Balazs Klara si Veress Zsuzsa, care
au realizat tot pe acelasi suport, ferestre vechi de casa, alte icoane, in
registru tematic si stilistic deja consacrat la precedentele tabere.
Vernisajul lor s-a facut in cadrul unei reuniuni culturale desfasurata
in paraclisul Bisericii ortodoxe din Gledin, in contextul Taberei
"Legendele verii�, organizata de Biblioteca Municipala "Petru Maior�
si Muzeul Etnografic din Reghin. Despre lucrari a vorbit Nicolae Baciut,
managerul proiectului, si cei trei artisti iconari.
Lucrarile au fost expuse si la Casa de Cultura a Tineretului din Reghin
si ele vor fi incluse intre icoanele care vor fi expuse la finele acestui an
la Centrul Cultural al Romaniei de la Budapesta. (N.B.)
CEASUL CU FLORI, editia a II-a
Dupa succesul inregistrat de antologia de versuri targumureseana
"Ceasul cu flori�, realizata de Nicolae Baciut, in 2001, invitam autorii
mureseni sa trimita in format electronic 5-10 poeme, insotite de un scurt
CV si o fotografie, in vederea realizarii unei editii noi.
Aceasta va fin lansata in cadrul Saptamanii culturii targumuresene de
la sfarsitul lunii august.
Avand in vedere timpul foarte scurt pentru relizarea acestui proiect, ii
rugam pe cei care doresc sa fie inclusi in aceasta antologie, sa ne
trimita texte in format electronic pana cel tarziu in 20 august a.c.
Netrimiterea in timp util va duce, fatalmente, la neincluderea in antologie.
Multumim pentru colaborare si intelegere.
NICOLAE BACIUT
La Oarba de Mures,
IN MEMORIAM
Una din cele 110 monumente, realizate
in piatra de Vistea, singura care n-a trecut
Muresul, la Iernut, in ansamblul memoriala
de la Oarba de Mures, si caruia, cu siguranta,
dupa ce s-a renuntat la micul muzeu de sub
poarta castelului de la Iernut, i-ar putea
sta foarte bine intr-un spatiu public din
centrul orasului, intregind un patrimoniu
cultural, dar putand fi si un semn care sa-i faca pe cei care au drumuri
prin zona, sa poposeasca si la Oarba de Mures. Pentru ca au ce vedea,
au ce-si aminti, au ce rememora.
N. BACIUT
Bustul lui Vieru,
la intalnirea cu targumuresenii
Lucrarea in bronz, realizata de
sculptorul Domi Adam, donatie
pentru targumureseni, isi asteapta
de mai bine de doi ani acordul
consilierilor targumureseni, pentru
a ajunge intr-un spatiu public, ca o
recunoastere a contributiei sale la
"Cresterea limbei romanesti/-a
patriei cinstire�.
E de reamintit ca, la Targu-Mures,
Grigore Vieru a scris versuri
inegalabile, intre care si cele care
dau una dintre cele mai frumoase
definitii Transilvaniei, care au fost
puse pe muzica si interpretate in
premiera la Radio Targu-Mures, de
Doina si Ion Aldea Teodorovici:
"Aici se pastreaza in toate
Urmele lui Dumnezeu,
Aici fratele e pururea frate,
La usor si la greu!
Aici e familia sfanta,
Neuitati cei din mormant,
Aici de iubire se canta,
Si totu-i legamant.
"Transilvania, Transilvania,
Vatra calda, luminoasa,
Ca litania, ca litania,
De straveche si frumoasa�.
NICOLAE BACIUT
