Motto: "Biruit-au gandul sa ma apucu de aceasta truda,
sa scot lumii la vedere felul neamului...�
(Miron Costin, "care am fost mare logofat in Moldova�)
In urma cu 37 de ani, tanar redactor muzical ajuns (prin repartitie
guvernamentala, datorita mediei "astronomice� de absolvire a
Conservatorului "Ciprian Porumbescu�) la Radio Bucuresti, in trupa de
elita a regretatului Iosif Sava, paraseam Capitala natala, apartamentul
nou-nout (cu trei camere) proprietate personala si o pozitie sociala de
invidiat, pentru a ma transfera la Radio Targu-Mures, oras care m-a
primit cu chiu cu vai, abia dupa... interventii, fiind "inchis� la vremea
aceea, depunctata salarial (studioul teritorial nu era "institutie de gradul
zero�!), inghesuindu-ne, tanara familie cu doi copii si bani putini, in
locuinte improprii. "Imi luase Dumnezeu mintile�, abandonand
Bucurestiul - imi reprosau cunoscutii si, pe parcurs, ajunsesem sa
cred chiar si eu. Aterizasem intr-un mediu ostil de la inceput, "covorul
rosu�, nederulat la sosirea mea, ramasese in debara, in grija moliilor,
aveam de invins temeri si prejudecati. Am luat totul de la capat, nu o
data, si nu a fost tocmai usor. Dar eu sunt o persoana tenace, desi cred
in destin. Si cred ca destinul, chiar daca nu poate fi schimbat in totalitate,
suporta ajustari, pe ici-colo, daca omul nu asteapta ca Dumnezeu "sa-i
vare si in traista�. De altfel, pana si Antichitatea romana recunostea
ca... "Audaces Fortuna juvat� (Norocul ii ajuta pe indrazneti).
Realitatea fiecarei zile ne confirma ca nimic nu e intamplator. Imi
place sa amintesc, de fiecare data cand am ocazia - fiindca nu mi-am
uitat, si nu-mi voi uita vreodata radacinile �, ca toti barbatii
din familia mea bucuresteana, pe linie paterna, au fost ofiteri
de cariera. Ca atare, am crescut intr-un mediu in care despre
valorile esentiale ale individului, la modul general, si ale
ostasului roman, in special, se vorbea in mod curent. Dar si
despre Istoria Romanilor si a Romaniei, care avea sa devina
una dintre marile mele pasiuni.
Asa cum am precizat si la sfarsitul cartii protosinghelului
Teoctist Moldovanu, descinzand dintr-o familie cu
indelungata traditie militara, in spiritul iubirii de neam si de
cinstire a marilor eroi inaintemergatori, am trait mereu cu
obsesia ca blestemul dezunirii romanesti, despre care vorbea
adesea Vasile Parvan, nu se va risipi decat atunci cand
fiinta pamanteana a viteazului Domn Intregitor de tara Mihai Viteazul - se va aduna in aceeasi sfanta racla,
binecuvantata de haruiti "preoti cu crucea-n frunte�. Intre
acestia, vrednic de cinste se afla parintele staret de la
Manastirea Plaviceni, localitate unde, joi, 9 august, vor avea
loc o serie de manifestari omagiind exceptionala personalitate
a Voievodului martir.
Jurnalistul Miron Manega posteaza pe site-ul
www.certitudinea.ro informatii suplimentare: "Dupa
momentele religioase din biserica, se va face inconjurul
lacasului cu osemintele necunoscutului fara cap (presupuse
a fi ale lui Mihai Viteazul), ingropate cu sute de ani
in urma in curtea manastirii si descoperite intamplator in
2010; Va urma momentul cu dezvelirea statuii din imagine
(n.n.- reprezentand capul lui Mihai Viteazul, taiat), realizata
in lut ars de artistul plastic Aurelian Badulescu. Soclul statuii
este un trunchi de stejar secular taiat in sectiune oblica, in
asa fel incat ochii �voievodului� sa priveasca la privitor;
Dezvelirea statuii va fi precedata de �Cantecul lui Mihai
Viteazul�, interpretat la voce si cobza de rapsodul Ion
Creteanu, din Voineasa. Textul cantecului, pierdut de
Oltenia, a fost recuperat, in 1751, de Sfantul Paisie de la
Neamt, care l-a �redactat�, chiar pe paginile psaltirii din
care citea, cu urmatoarea precizare: �Scrisu-s-au acest
viers batran de mine, ieromonahul Paisie, credincios rob al
lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit si l-am invatat de la raposatul
bunul meu, Stoian Jolde armaselul�; Vor urma discursurile
comemorative si lansarea cartii �Manastirea Plaviceni,
importanta vatra de spiritualitate�, scrisa de Teoctist
Moldovanu, staretul manastirii, dupa care praznicul de
pomenire; Manifestarile comemorative vor incepe la ora 9,00
dimineata si se vor termina dupa plecarea ultimului invitat.
Sunt asteptati peste 500 de oaspeti din toata tara; Manastirea
Plaviceni este singura din tara care are hramul
ARHANGHELUL MIHAIL.�
Dumnezeu lucreaza prin oameni. Manastirea Plaviceni,
ctitorie a Doamnei Stanca, sotia Viteazului, este in ruine.
E canon si este porunca, peste timp, catre protosinghelul
Teoctist Moldovanu, date de celalalt, mare, Teoctist,
raposatul intru Domnul Patriarh al Romaniei, sa o ridice
in lumina.
Mai devreme sau mai tarziu vom afla cui apartin oasele
acelui trup fara cap, clavicula si coaste, moastele acelea
frumos mirositoare, daca sunt ele sau nu ale Cavalerului
crestinatatii, martir ucis miseleste pe Campul de la Turda. Cu
sau fara aceasta certitudine, ... "biruit-au gandul�! S-a dus
vestea, si se aduna crestini din toata tara, spre a cinsti
memoria marelui Domn. Din nou, ma intreb, si ma cutremur,
precum poetul prea repede disparut dintre noi: "Totusi,
unde-au fost romanii/ Cand taiara pe Viteazul?�.
Nimic nu e intamplator, cum spuneam. Elev de scoala
militara, tatal meu a invatat si la Manastirea Dealu � unde
se afla capul Voievodului �, si la Targu-Mures (Liceul militar
fiind, la vremea aceea, in spatiul actualei Universitati de
Medicina si Farmacie � atat de jinduita, inclusiv datorita
pozitiei sale strategice, de ... unii-altii!). Targu-Muresul fiind
unul dintre primele orase transilvane care l-au recunoscut si
aclamat pe Mihai Viteazul ca domn, dupa Unirea de la 1600,
oras pe care acesta l-a luat sub protectia sa, ca rasplata
pentru ajutorul dat de secuii iobagi in luptele impotriva
principelui Andrei Bathory. Targu-Muresul, in Cetatea
caruia Domnitorul si-a ridicat o capela ortodoxa de
rugaciune, astazi disparuta cu desavarsire. Targu-Muresul,
trecut prin foc si sabie de hoardele salbatice ale generalului
Giorgio Basta, in 1601, razbunandu-se, la ordin imperial, pe
locuitorii loiali domnitorului, incendiind Cetatea, scoala si
bisericile din incinta.
In zilele imediat urmatoare editiei a 2-a a "Puntilor de
lumina�, prietenul Miron Manega mi-a incredintat manuscrisul
cartii "Manastirea Plaviceni, importanta vatra de
spiritualitate�, frumoasa si demna de lauda lucrare de licenta
(datand din 2003, autorul pregatindu-si, in prezent, doctoratul)
a staretului Teoctist Moldovanu, pe care am parcurs-o cu
interes si incantare, si pe care, impreuna cu scriitorul si editorul
Dr. Nicolae Baciut, cu bucurie si din neasemuita dragoste
fata de marele Voievod, ne-am hotarat s-o editam in inima
Transilvaniei, la Editura "Nico� din Targu-Mures.
Asa cum semnalam intr-un trecut editorial, Miron Manega,
autor al "Predosloviei unui pelerin� (prefata cartii), se explica:
"Motivele pentru care subscriu si contribui, cu puterile mele,
la savarsirea acestei impliniri editoriale sunt mai multe, dar
toate plutesc in acelasi gand cuprinzator si determinant:
reintoarcerea, in constiinta noastra istorica, a lui Mihai
Viteazul cel fara de trup. Am banuiala ca dezbinatul nostru
neam nu se va implini in unire pana cand trupul Intregitorului
nu va fi el insusi reintregit prin aflare. Si daca osemintele
acelea gasite intamplator in curtea Manastirii Plaviceni sunt
intr-adevar ale voievodului (toate semnele arata ca da),
acest loc poate capata semnificataie de Mormant Sfant al
Neamului Romanesc. De aceea, rezidirea acestui sfant lacas,
asumata de parintele ieromonah Teoctist, staretul Manastirii,
capata dimensiunea unei misiuni care iese din granitele
obisnuintei ecleziastice.�
Subscriu acestui punct de vedere al confratelui Miron
Manega, care, pe www.certitudinea.ro, mai precizeaza:
"Evenimentul nu ar fi avut anvergura care deja se intrevede,
fara suportul si contributia catorva �exaltati� care s-au angajat
sa slujeasca o idee majora (resuscitarea personalitatii lui Mihai
Viteazul, voievodul reintregitor al neamului romanesc, ca simbol
si catalizator al recapatarii demnitatii nationale). S-a creat
astfel un �centru de presiune� morala, care a inceput sa miste
lucrurile intr-un fel asemanator cu rostogolirea bulgarelui de
zapada. In ordine cronologica, prima persoana care a subscris
�obsesiei� Mihai Viteazul a fost Ciprian Geapana, un prieten
entuziast, care si-a pus serviciile si masina la dispozitie pentru
a parcurge drumul - nefiresc de anevoios - de la Craiova la
Plaviceni, pentru a vedea misterioasele oseminte. A doua
persoana, care s-a angajat si material in sustinerea �utopiei�
Mihai Viteazul a fost Dr. Denisa Popovici, de la Spitalul CF 2.
Ea si-a asumat, ca danie, costurile primei editii a cartii
"Manastirea Plaviceni, importanta vatra de spiritualitate� �
lucrarea de licenta a staretului Teoctist Moldovanu. Cartea,
care va fi lansata pe 9 august, inainte de praznicul de pomenire,
a fost prefatata de subsemnatul. Au urmat "frumosii nebuni�
de la Targu-Mures: scriitorii Mariana Cristescu, sefa sectiei
Cultura a cotidianului "Cuvantul liber�, si Dr. Nicolae Baciut,
directorul Editurii "Nico�, director al Directiei Judetene Mures
pentru Cultura si Patrimoniu National. Amandoi au muncit pe
branci pentru a duce la bun sfarsit aparitia la termen a cartii
(Mariana Cristescu a fost consilier editorial, iar Nicolae
Baciut si-a asumat si sarcina de lector). A fost dania lor de
fapta, in sprijinul aceleiasi efigii istorice: Intregitorul Mihai
Viteazul. Mariana Cristescu va fi prezenta, de altfel, si la
Plaviceni, pe data de 9 august, realizand, in felul acesta, o
punte spirituala intre doua locuri amprentate de memoria
lui Mihai Viteazul: Targu-Mures si Plaviceni. Tot la capitolul
"danii�, ar trebui pomenit numele artistului care a realizat
lucrarea sculpturala. Se numeste Aurelian Badulescu si
lucreaza la Laboratorul de reconstructie faciala al
Institutului National de Criminalistica din Bucuresti. Este
maior. Rar mi-a fost dat sa vad atata smerita credinta in fata
unui simbol, asa cum am vazut la tanarul artist. Dania lui,
poate, cea mai importanta, reprezinta un cap al lui Mihai
Viteazul, realizat in lut ars. Este un cap retezat, care face
trimitere la capul Sfantului Ioan Botezatorul. A fost conceput
astfel incat sa fie asezat inclinat, pe trunchiul unui stejar
taiat in sectiune oblica. In felul acesta, privirea statuii se
intersecteaza, inevitabil, cu cea a privitorului. Este, cu alte
cuvinte, o statuie� interactiva. Evenimentul se anunta, inca
de pe acum, consistent ca desfasurare si reprezentare. In
afara de fetele bisericesti si ierarhii invitati de parintele
staret, si-au confirmat venirea: prof.univ. Dr. H.C. Victor
Craciun, presedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea
Romanilor de Pretutindeni, General Prof. Dr. Mircea Chelaru,
vicepresedinte al aceleiasi Ligi si fondator al Ordinului
"Sfanta Fecioara Maria� din Brasov, Prof. Dr. Gheorghe
Cocheci, vicepresedinte, de asemenea, al Ligii Culturale,
realizatorul Tv Titi Dinca, de la TVR, impreuna cu o echipa
de filmare, Televizunea Craiova, Dr. Denisa Popovici,
impreuna cu mai multi membri ai Uniunii Sindicatelor din
Spitalele CFR, 50 de moldoveni de la Radauti, scriitori,
jurnalisti, ofiteri ai Ministerului de Interne, militari.�
Stau si ma intreb daca, nu cumva, acolo, sus, in astre,
sosirea mea la Targu-Mures, in urma cu 37 de ani, a fost
"proiectata� tocmai pentru ca, intr-o zi frumoasa, sa ma
aplec asupra cartii protosinghelului Teoctist Moldovanu,
atat de dureros amintindu-ne tragica moarte a bravului
Intregitor de neam si tara.
Stau si ma intreb daca, nu cumva, "Puntile de lumina� pe
care le-am initiat si sustinut, in cadrul Colocviilor "Cuvantul
liber�, la geroasa "Apocalipsa� din 21 decembrie 2012, si in
ziua canicularului Solstitiu din 21 iunie 2013 (un regal
intelectual!), sunt chiar trepte pregatitoare pentru Lumina
ce va veni. Caci va veni, sunt sigura!
In pofida predictiilor negativiste si a ironiilor scepticilor
(c-asa-i romanul, iar unii "prieteni� nu sunt sanatosi daca
nu-ti varsa in fata veninul neputintei lor), desi s-ar putea
intampla (da, iau in calcul, desi cu durere, si aceasta
ipoteza!) ca moastele sa nu fie ale lui Mihai Viteazul, ci ale
unui alt martir, eu ma voi afla acolo, la Plaviceni, in ziua de
9 august. Se inchide cercul ori se deschide spirala? Vom
vedea. Oricare va fi rezultatul analizei de laborator,
asemenea momente de solidaritate si comuniune
romaneasca sunt rarissime. Este un semn divin si acesta,
cred eu. Da, Doamne!
Fie-mi ingaduit, in loc de alta incheiere, sa intreb si eu,
retoric, desigur: ce ne facem, daca se dovedeste, totusi, ca
este trupul Viteazului? Ne cutremuram (daca a mai ramas
ceva bun in noi), si-atat?
Daca n-am stiut, cu 412 ani in urma, sa-i aparam viata,
macar acum, peste secole, sa-i aparam memoria! Macar
atat merita, si marele Intregitor, si Neamul romanesc, atat
de urgisit si dezbinat!
"Totusi, unde-au fost romanii/ Cand taiara pe Viteazul?�
