Cultura si rasa in Transilvania, Campia Tisei si Panonia (III)

Distribuie pe:

Tolnay Lajos, in romanele sale, numeste germanii
balega si gunoi, viermi nenorociti, lepadaturi ale
omenirii. In romanul Onorabila doamna baroneasa
apare un cantec: "Sa fie asa cum a fost inainte! / Atat
germanul, / Cat si croatul si slovacul / Sa-si scoata
palaria in fata maghiarului� . Tot aici apare si
propozitia: "Dragii de cehi, filozoficii de nemti si
camatarii de galitieni au trebuit sa paraseasca
Ungaria�(nn - dupa dualism).
Lingvistul Gardonyi (pe adevaratul lui nume Ziegler)
Geza, se dezice de propriului popor si isi dovedeste
maghiaritatea scriind: "Capatosenia nemteasca este
caracterizata si de literele pe care le folosesc.
Scrierea germana si tiparul german arata de parca ar
fi fost concepute de un oftalmolog nemernic, care nu
s-a gandit decat la castigul sau. 99 din o suta de
nemti sunt ochelaristi ... Oare neamtul orbeste din
patrotism sau din prostie?�.
Herczeg Ferenc, fiul lui Franz Herzog si al Luisei Hoffmann,
in romanul pseudoistoric Pagani scrie ca fiii lui Vazul "vor
readuce vechea lege (nn-pagana), maturand gunoiul
strain (nn- germanul crestin) din Ungaria�.
Poetul Ady Endre, mai rasist decat rasistii de pana
la el, rodul acestora, ii combate nu numai pe
nemaghiari, ci si pe asimilati: "Aici, in aceasta
anticamera a Europei cu atatea usi, unde din est si
din vest, din toate partile, se matura inauntru gunoiul,
absolut nimic nu este sigur. Stefan cel Sfant a fost
primul nostru, aproape constient, furnizor de gunoi ...
Asemanatoare unei invazii de lacuste s-a dovedit
pentru aceasta sarmana tara acea rasa a primilor
sositi care, jefuind si asociindu-se, ii sta si azi in
carca.� Cand asimilatii Jeno Kremsner si Ferenc
Herzog au pus in discutie originea lui Ady, acesta a
erupt: "Pentru cei ingalati si cei murdari, / Pentru
bastarzi si cei ahtiati dupa podoabe, / Pentru cei pe
jumatate morti, cei cu spume la gura, / Pentru cei care
fac pe maghiarii si pentru mancatorii de ceata,/ Pentru
maghiarii proveniti din svabi / Eu nu sunt maghiar? �
Ideologul noii reocupari maghiare a tarii, Szabo
Dezso, scria in 1928: "Ea (noua literatura) si-a dat
seama de sutele de mii de lacuste ale distrugatoarei
pofte germane, cum acestia ... au scos maghiarimea
din toate drepturile ei, rapindu-i orice posibilitate
de a trai, fortand-o sa iasa de pe pamantul ei, dar si
din sufletul ei si devenind unguri asa de vehementi,
incat pot distruge maghiarimea �.
Romancierul si etnograful rasist Kodolanyi Janos
scrie: "Slujnica svaboaica, indiferent daca o cheama
Resi si Lesi, este peste masura de proasta, murdara si
lenesa. ... Totul ma scarbeste la svaboaicele astea �.
Poetul Babits Miklos exclama, in 1933: "Exista oare
un pericol mai mare si mai vechi blestem pentru
maghiari decat germanul?�.
Dardai Lorand, horthyst, pana in 1945, si comunist
dupa, scria sub pseudonim, in 1939, in lucrarea "Fara
indurare�: "Voi suprima pe fiecare valah ce-mi iese in
cale. Nu va fi indurare! Voi aprinde noaptea satele
valahe. Voi trece prin sabie toata populatia, voi otravi
fantanile si voi ucide pana si copiii din leagan... Voi
suprima orice valah si atunci nu va fi in Ardeal decat
o singura rasa, cea maghiara, natia mea, sangele
meu!� Pentru acest "ilustru� reprezentant al culturii
ungare, UDMR, printr-o adresa, a cerut Primariei Dej
dreptul de amplasare a unei placi memoriale. Cererea
UDMR a fost intarita de presedintele Uniunii Scriitorilor
din Cluj, Mircea Oprita!
Poetul Hidas Antal scrie: "De patru sute de ani te
lupti cu neamtul cel lacom, / dar inca tot n-a terminat
de supt sangele tau gros si bun, / Ungarie�.
Poetul Horvath Bela scria, in 1946: "Asa ca tremurati
in fata mea svabi idioti, / In mutrele voastre vomit
ciuma. / Eu, viu sau mort, va vanez, Ucigasilor, pagani
bautori de sange! / ... Ineaca-l pe bastard, omoara
diabolicul vierme, / Pe pezevenghiul infumurat, pe
burduhanosul calau! �
Poetul Illyes Gyula trage un semnal in 1933:
"Transdanubia se afla in cea mai teribila primejdie ...
Marea germana se umfla, asaltand satele maghiare,
si nu mai exista nimic care ar putea s-o opreasca ...�.
In 1938, concluziona: "In trecut, maghiarimea a fost
o natiune doar in masura in care a fost dusmanoasa
fata de germani�. Iar in 1945, trage foloasele din acest
merit istoric sub national-comunism: "Eu am fost
printre primii care, atunci � inca inainte de acapararea
puterii de catre Hitler �, am adus vorba despre
pericolul german din Transdanubia. De pe atunci am
pomenit in repetate randuri, intuind radacinile acestei
chestiuni, de expulzarea germanilor �. In 1970, Illyes
primeste Premiul Herder!
In iulie 1956, Pesti Joszef jubila: "Se apropie ora sa
sarim la beregata lor.. .�. A svabilor si evreilor,
precizeaza Johann Weidlein, in pretioasa sa lucrare
Imaginea germanului in literatura ungureasca!
Ungurul Engel Pal scrie, in finalul cartii Regatul
sfantului Stefan. Istoria Ungariei medievale 895-1526:
"Nici pe departe, generatia Mohacs-ului nu a disparut,
ci a ramas vie ideologia ei... Xenofobia ei, partinirea,
iluziile si narcisismul au trait mai departe, de la
sfarsitul secolului al XVII-lea, sub forma unui
nationalism virulent, provocand grave desfigurari de
constiinta si sociale, servind ca model urii etnice
din Bazinul Carpatic�
Dupa trecerea in revista a liniilor de forta a culturii
ungare, facuta cu multa acribie si retinere de Johann
Weidlein, probabil sentinta absoluta a lui Fab�hich
Jozsef, preotul catolic al orasului Raab, pe atunci in
intregime german, dintr-o scrisoare catre unicatul
poet, Kazinczy Ferenc (1759-831) nu mai mira:
"Svabilor cu care ne-am procopsit trebuie sa li se
impuna cu forta nume unguresti. Trebuie sa invete
ungureste, fie sa moara. �
Maghiarizarea in Romania continua si azi, cu
aceeasi ura, la fel de nestingherita, ca in vremea lui
Horthy, ca in vremea comunismului stalinist (pana in
1964) , ca in vremea comunismului zis autohton (pana
in 1989). Ignoranta si incultura liderilor romani, din
toate timpurile, ne-au adus si ne aduc grave prejudicii.
Referinte
Milton G. Lehrer, Ardealul pamant romanesc, ISBN
973-29-0010 Johann Weidlein, Imaginea germanului
in literatura maghiara, ISBN 973-577-257-4; Ion Iosif
Rissu, Les Roumains et les Sicules, ISBN 973-577-1853; Ernst Hauler, Istoria nemtilor din regiunea
Satmarului, ISBN 973-971-56-6-4; Teodor V. Pacatian,
Cartea de aur, vol. I, editia a II-a, Sibiu, 1904

(sfarsit)

Lasă un comentariu