"Baladele verii„ la Gledin Interferente culturale si spirituale

Distribuie pe:

"Baladele verii�, proiect initiat de Biblioteca Municiala "Petru Maior� de la Reghin, la prima
sa editie s-a bucurat de prezenta unor oameni de cultura � scriitori, cercetatori, din judetele
Mures, Harghita, Covasna si Bistrita-Nasaud, ceea ce a ridicat mult componenta literara si
stiintifica a acestei tabere pusa in ecuatie de poeta Sorina Bloj, directoarea Bibliotecii reghinene.
S-au lansat carti (Cristina Sava, Luminita Cornea, Mircea Dorin Istrate, Alexandru Surdu, Menut
Maximinian, Claudia Vasloban, Nicolae Baciut), au fost sustinute recitaluri muzicale (Maria
Neag, Florin Sasarman), recitaluri poetice (Nicolae Baciut � "Isus in celula�, "Pe unde umbli,
poezie?�), lecturi poetice (Sorina Bloj, Mihaela Aionesei, Mircea Dorin Istrate, Menut Maximinian),
au fost sustinute conferinte (Cristina Sava, Claudia Vasloban), sub veghea permanenta a parintelui
paroh de la Gledin, Ioan Titieni.
Cu siguranta ca Gledinul va deveni incet, incet, un pol interjudetean de cultura si spiritualitate,
pentru ca Centrul Cultural "Sf. Pahomie� de aici creeaza conditii propice pentru cei care tin vie
flacara culturii si credintei.
NICOLAE BACIUT

GLEDINUL
SPIRITUAL SI LITERAR

La poalele muntelui Poiana Tomii, din Calimani, in Tinutul Colinelor se
afla o asezare de romani cucernici, gledenii. Gledinul este astazi o oaza
bistriteana binecuvantata. Verdele crud al brazilor intr-o armonie
picturala desavarsita cu sunetul clopotelor de la vecernie aminteste de
renumita Manastire Ruga (daramata de austrieci in 1763), unde a facut
ucenicia Sfantul Cuvios Ierarh Pahomie. In locul bisericii vechi, ca un
dar al lui Dumnezeu, se inalta, azi, monumentala cladire a bisericii noi, a
carui parinte paroh este Ioan Titieni. Devenita nu numai un loc de
pelerinaj spiritual, dar si centru cultural, biserica are hramul Sf. Pahomie.
Centrul cultural-spiritual cuprinde Casa Sfantului Pahomie, Biblioteca
Iacob Stamati, o sala de conferinte, o capela si un altar de vara. Aici,
copil sau adult, tanar sau varstnic urci treptele formarii spirituale si, mai
mult ca oricand, te convingi ca "vesnicia s-a nascut la sat�, locul unde
sufletul ca templu al nemuririi da sens tainelor desavarsite ale divinului.
Linistea satului si omul intelept intra intr-o comuniune sacra cu suflarea
naturii, nascuta din "frumosul zambet al dumnezeirii�.
O stare monahala invaluie vazduhul la Gledin. Intr-o formula fireasca
si simpla se canta dorul de mantuire al omului de lut. Poetul cu gandul
mai incet, cu inima imbratisand materia prin truda sa creatoare, dezvaluie
o traire universala. Idealul supralumesc, de asceza si tanjire dupa cer,
se poate implini intr-o marturisire spirituala cu o conditie: "in tainica-i
lucrare iubirea ne invata/ Ca e si-o fericire urzita din dureri�. Poezia si
rugaciunea, meditatia si staruinta parcurg traseul innoitor al lirismului,
daca "e dragostea strivita in teascul greu de chin,/ Si vers cu vers,
de-a lungul, am limpezit� o, lina�. Pentru a invata lepadarea tumultului
nevredniciilor trecatoare din fermentarea firii, e nevoie de o indumnezeire
a umanului spre a putea atinge candoarea ochiului angelic, singura
"vedere� creatoare. La Gledin, pictorul prinde in culoare trairea
Christianului, drumul care indeamna la Iertare - implinirea dezideratului
iubirii divine � realizarea materiala a perfectiunii din vrerea poetului:
"Intoarce-te din valuri, sant tau de stinca,/ Chiar de-ai facut periplul
intregului pacat./ Vom arde tot trecutul cu spaime si rusine/ Pe rugul
bucuriei ce-ai sa aprinzi in mine.� Versul devine Icoana - "Vesmint
slavit, mai trainic ca globul pamintesc�, iar culoarea - "mantia de visuri
in care te-nvelesc�. In picturalul poetului lumina "sparge norul... � si
"te rascumpar mortii cu cintec si visare!�
Arta si credinta, aceasta este emblema satului Gledin de azi. Arta
slujeste credintei prin Logosul nascut la Inceput. Credinta slujeste Artei
prin rugaciunea tainica a inimii, in suspinuri negraite. Un izvor de Apa
vie, de cuvinte si culori inedite aduc la unison sufluri impreunate pe
Altarul daruirii de sine, precum Alexandru Scurtu, Targu-Secuiesc
("Publistica Mitropolitului Nicolae Colan�), prof. dr. Luminita Cornea, Sf.
Gheorghe ("Lumina muntilor�), prof. dr. Cristina Sava, Targu-Mures
("Ecce homo. Vasile Voiculescu. Eseuri�), prof. Sorina Bloj, director,
Biblioteca Municipala "Petru Maior�, Reghin, Mihaela Aionesei, TarguSecuiesc ("Anotimp (i)legal, lumina�), prof. Mircea Dorin Istrate, TarguMures ("Insfintitul lemn al crucii�), prof. Maria Borzan, director Muzeul
Etnografic Reghin ("Nasterea si botezul�. "Mancaruri traditionale
romanesti�), prof. drd. Claudia Vasloban, Joseni, Harghita ("Nicolae
Steinhardt si ecumenismul�), Menut Maximinian, Editura "Rasunetul�
Bistrita, Nicolae Baciut ("Poeme verzi pe pereti�, "Stefan Baciu. Privire
prin geamlac in Isarlac�, "Sacru si profan in Tara Sfanta�, revista "Vatra
veche�, numerele 6,7,8).
Dragostea pentru frumosul spiritual face ca la Gledin sa identificam
mereu un alt nou Gledin si sa spunem semenului: "iata, tu esti intreg
lumina!� In Cetatea pictorilor de icoane si Cetatea poetilor, la FestivalulConcurs de poezie religioasa "CREDO�, editia a XIII-a, desfasurat sub
egida Directiei Judetene pentru Cultura Mures, respectiv a domnului
director Nicolae Baciut, s-a mai scris o foaie pentru inima si minte.
Prof. dr. CRISTINA SAVA

A trai frumos la Gledin

In satul Gledin, judetul BistritaNasaud, la Centrul Cultural-Ortodox
"Sfantul Pahomie�, se traieste frumos.
Am constatat si noi cei 80 de participanti
la Tabara de creatie
"Baladele verii�, editia I, 24-28 iulie
2013, organizata de institutii culturale
din doua judete, Mures si BistritaNasaud, iar cu participanti din mai multe
judete, la cele doua adaugandu-se
Covasna, Harghita si Brasov. Toti
ne-am simtit minunat in satul ocrotit
de Sfantul Pahomie, nascut in anul
1674, in acest sat.
Preotul paroh din Gledin, Ioan Titieni,
a avut o extraordinara initiativa crestina de a organiza un asemenea centru
cultural-crestin-ortodox, sub patronajul Sfantului
nascut la Gledin. Cladirea ofera toate utilitatile. Capela
"Sf. Pahomie� se incadreaza minunat in spatiul din
apropierea maretei biserici. Cu bucurie, am remarcat,
in pictura interioara a bisericii, grija de a fi zugavita
intreaga istorie a localitatii Gledin, incepand cu istoria
stiuta, prima atestare documentara a satului aflat pe
domeniul voievodului Gelu. Fata in fata cu figura acestui
voievod se afla imaginea domnitorului Petru Rares, cel
care a construit manastirea Ruga, pe teritoriul satului,
rasplatind astfel pe pastorii gledinari care l-au ajutat
sa fuga la Ciceu.
Un loc special, pentru inchinare, in biserica este
rezervat Sfantului Cuvios Ierarh Pahomie, plecat din
Gledin, mai intai fiind vietuitor la lavra Neamtului, apoi
ctitor al schitului Pocrov, Episcop al Romanului
(1707-1714), iar spre sfarsitul vietii a pornit in pribegie
la Kiev, oprindu-se la Lavra Pecerska, unde a trecut
la cele vesnice, in anul 1724. A fost canonizat de
Biserica Ortodoxa Romana in anul 2007. O alta imagine
din biserica, legata de istoria Gledinului, este
aceea de pe peretele dedicat ctitorilor, a Mitropolitului
Iacov Stamati (1749-1782), nepot al Sfantului Pahomie,
ajuns Mitropolit al Moldovei. Cum sa nu fie
binecuvantat de Dumnezeu satul Gledin!?
Consideram ca nu se putea alege un mai bun loc
pentru desfasurarea Taberei de creatie "Baladele verii�
decat intr-o asemenea atmosfera incarcata de istorie
si spiritualitate. Cele trei sectiuni: pictura � icoane pe
sticla (coordonator prof. Daniela Friciu), terapii
complementare (coordonator Angela Socolean) si
creatie literara-poezie (coordonator poetul Nicolae
Baciut) mi-au trezit de la inceput curiozitatea de a
participa la toate. Cam greu, timpul fiind limitat.
Pentru prima data, am realizat o icoana pe sticla, a
Sfantului Gheorghe, doar veneam din orasul Sf.
Gheorghe. Satisfactia este deosebita cand privesti
icoana inramata deja si gandesti ca este munca ta,
insa uiti, in acele momente, ca fara ajutorul profesoarei
Daniela Friciu nu realizai nimic. Emotii
deosebite au avut autorii, in ultima zi, la biserica, dupa
Sf Liturghie, cand toate icoanele au fost sfintite si cand
au fost rasplatiti cu diplome.
La sectiunea Creatie, condusa de poetul si editorul
Nicolae Baciut, desfasurata in paraclisul Sfantul
Pahomie, unde a avut loc si vernisajul expozitiei de
icoane "Drumul crucii�, realizata de artisti profesionisti,
coordonati de pictorul Marcel Naste. Domnul Nicolae
Baciut, in calitatea sa de director al Directiei
Judetene pentru Cultura Mures, a oferit diplome
pentru volumele realizate de cei prezenti si lansate
in cadrul Taberei. Din judetul Covasna, au primit
diplome poeta Mihaela Aionesei pentru volumul
Anotimp (i)legal � lumina, cercetatorul Al. Surdu
pentru volumul Publicistica Mitropolitului Nicolae
Colan. Bucuria mea a fost sa fiu premiata pentru
volumul de curand aparut, la Editura Nico, In lumina
muntilor. Fragmente de spiritualitate romaneasca.
Fiecare dintre creatorii participanti si-au prezentat
volumele si impresiile despre atmosfera specifica
taberei, despre creatia contemporana in general.
Recitalul de poezie al poetului Nicolae Baciut a
cucerit spectatorii. Aplauzele binemeritate au
confirmat pe deplin talentul de recitator. Desigur,
asemenea evenimente sunt asteptate cu drag si cu
bucurie de cei interesati, de cei dornici de evadare
intr-un mediu spiritual de adevarata cultura.
Mentionez, in acest context, ultima zi a taberei,
ziua de duminica, cand participantii au luat parte la
Sfanta Liturghie in traditionale costume populare,
incat intreaga biserica era imbracata de sarbatoare.
Doamna Sorina Bloj, sufletul organizarii si desfasurarii
Taberei de vara "Baladele verii�, in maiestrite cuvinte
a multumit tuturor, inclusiv satenilor care au gazduit
participantii. Parintele Ioan Titieni a sfintit icoanele
realizate in sectiunea pictura de icoane si s-au
inmanat premii pentru toate sectiunile. Sentimente
deosebite am trait cu totii, ascultand cele doua
pricesne interpretate cu har si deosebit talent de
tanara Loredana Toma, fiica gazdei mele din Gledin,
studenta la Conservatorul din Cluj-Napoca. Prin
urmare, Gledinul are si astazi oameni talentati care
pot duce numele satului in lumea larga.
Tabara s-a incheiat cu sentimentul nostalgiei ca
timpul a trecut mult prea repede, dar cu speranta
reintalnirii la editia a doua. Faptul ca am cunoscut
oameni noi, ca am realizat o comuniune sufleteasca
pe baza traditiilor populare, a culturii si spiritualitatii
romanesti inseamna foarte mult.
Inseamna ca la Gledin se traieste frumos. Minunat!
Multumiri tuturor celor care s-au implicat cu
dragoste ca toti sa ne simtim bine.
Prof. dr. LUMINITA CORNEA

Lasă un comentariu