Cercetătorii canadieni de la Universitatea British Columbia din Vancouver, citați de ziarecom.ro, susțin că “ura față de agitația altor persoane” reprezintă o boală, numită misokinezie, care afectează o treime din populația lumii.
Afectați, peste 30% dintre oameni
Conform studiului, senzațiile de stres cauzate de vederea agitației celorlalți indivizi reprezintă un fenomen psihologic incredibil de comun, care are impact asupra a mai mult de 30% dintre oameni.
Misokinezia este definită ca un răspuns afectiv sau emoțional negativ puternic la vederea mișcărilor mici și repetitive ale altcuiva, cum ar fi să vezi pe cineva care își agită fără rost o mână sau un picior.
Cum până acum nu existau analize științifice despre această boală, experții canadieni au vrut să fie niște pionieri ai acestui fenomen, efectuând prima explorare științifică aprofundată, iar rezultatele au indicat faptul că sensibilitatea crescută la agitație este ceva cu care se confruntă un număr mare de oameni.
“Am descoperit că aproximativ o treime dintre participanții la studiu au raportat un anumit grad de sensibilitate la misokinezie, adică la comportamentele repetitive și agitate ale altora, așa cum se întâlnesc, de altfel, în viața lor de zi cu zi.
Aceste rezultate susțin concluzia că sensibilitatea la misokinezie nu este un fenomen limitat la populațiile clinice, ci, mai degrabă, este o provocare socială de bază și până acum foarte puțin recunoscută, împărtășită de mulți în populația generală mai largă”, au explicat experții.
Un fenomen obișnuit, de care nu ne-am dat seama
Conform analizei, misokinezia merge uneori mână în mână cu sensibilitatea la sunet a misofoniei, dar nu întotdeauna. Fenomenul pare să varieze semnificativ între indivizi, unii oameni raportând doar o sensi-bilitate scăzută la stimulii agitați, în timp ce alții se simt foarte afectați.
“Sunt afectați negativ din punct de vedere emoțional și experimentează reacții precum furie, anxietate sau frustrare, plăcere redusă în situații sociale, muncă și medii de învățare.
Unii chiar desfășoară mai puține activități sociale din cauza afecțiunii. În calitate de specialiști în neuroștiință vizuală, acest fenomen ne-a stârnit cu adevărat interesul de a afla ce se întâmplă în creier.
În cadrul studiului, am efectuat teste pentru a vedea dacă misokinezia oamenilor ar putea avea originea în sensibilități vizuale-atenționale crescute, ceea ce înseamnă incapacitatea de a bloca evenimentele care distrag atenția, ce apar la periferia lor vizuală.
Însă, un lucru este cert. Din rezultatele studiului, este clar că acest fenomen neobișnuit este mult mai obișnuit decât ne-am dat seama”, afirmă oamenii de știință canadieni.
Lucreția Pop
