SFANTUL IERARH ANDREI SAGUNA, MITROPOLITUL TRANSILVANIEI (III)

- 140 de ani de la trecerea sa in vesnicie
Saguna s-a ingrijit in acelasi timp si de pregatirea
unor cadre didactice corespunzatoare pentru
scoala teologica-pedagogica din Sibiu. Aproape an
de an trimitea pe cel mai bun absolvent la una din
universitatile apusene, ca sa-l pregateasca pentru
munca didactica de la Institut. Dintre ei amintim pe
Nicolae Popea, mai tarziu vicar al sau, episcop al
Caransebesului si membru al Academiei Romane,
Ioan Popescu, personalitate proeminenta, intemeietorul
scolii pedagogice de la Sibiu, Zaharia Boiu,
cunoscut predicator, amandoi membrii corespondenti
ai Academiei Romane, Nicolae Cristea, fost
mult timp redactor la "Telegraful Roman�, condamnat
in 1894 in procesul Memorandului, Ilarion
Puscariu, mai tarziu vicar al Arhiepiscopiei si
membru onorar al Academiei Romane si altii.
Astfel, din scoala teologica-pedagogica de la
Sibiu au iesit primele serii de invatatori cu pregatire
corespunzatoare. Ei au avut apoi un rol hotarator in
opera de raspandire a culturii in lumea satelor
transilvanene din acele vremuri. Risipiti pe intreg
cuprinsul Transilvaniei, acesti umili preoti si
invatatori au fost cei dintai pionieri ai invatamantului
romanesc. Ei au apropiat pe taran de scoala, de
carte si de ziar, familiarizandu-l cu gustul pentru
citit, cu adunarile populare ale Astrei, cu bancile
populare, cu serbarile si reprezentatiile de teatru
satesc, aranjate de ei cu concursul tinerilor din
sat. Munca lor de fiecare zi a facut din Biserica si
din scoala confesionala factorii de capetenie
pentru conservarea limbii si a neamului romanesc
in Transilvania.

Pentru studentii sectiunii teologice, dar si pentru
preoti, Saguna a scris cateva manuale didactice,
dintre care mentionam: Elementele dreptului canonic
1854, Compendiu de Drept canonic, 1868
(tradus si in nemteste, apoi in ruseste), Enhiridion
sau carte manuala de canoane, 1871, Istoria
Bisericii Ortodoxe rasaritene universale, 2 vol., 1861
(tradusa partial si in nemteste), Teologia Pastorala,
1857, Manual de studiu pastoral, 1872 si altele. Tot
pentru trebuintele acestora, cat si ale credinciosilor,
a tiparit in 1854��56 Biblia ilustrata, prima de acest
gen la noi, in 4 volume, cu un bogat studiu introductiv.
Pentru nevoile preotilor, respectiv ale
bisericilor parohiale, a reeditat aproape toate cartile
de ritual, intre care pot fi mentionate cele 12 Minee
(1853��56). Este vrednic de retinut faptul ca toate
aceste lucrari au iesit de sub teascurile tiparnitei
fondate de el la Sibiu in 1850.

O fapta de mare insemnatate a lui Andrei Saguna,
pe plan cultural, o constituie asadar ziarul Telegraful
Roman de la Sibiu, care din 3 ianuarie 1853 apare
fara intrerupere pana azi. Prin intemeierea Telegrafului
Roman � <>, � a inteles sa puna la
dispozitia Bisericii Ortodoxe si a poporului nu numai
un nou factor de culturalizare, ci in primul rand un
organ de lupta pentru apararea intereselor poporului
roman si ale Bisericii. In paginile Telegrafului Roman
au aparut multe articole de cuprins bisericesc,
scolar si politic, scrise de insusi intemeietorul sau.
Tot aici au aparut mai intai pastoralele si circularele
sale, discursurile pe care le rostea in Parlamentul
din Viena, apoi in cel din Pesta, cuvantarile rostite
la diferite ocazii. Ziarul a fost redactat de Aron
Florian, apoi de Dr. Pavel Vasici, cunoscutul naturalist,
Ioan Badila, un timp profesor la Institut,
Visarion Roman, fost invatator in Rasinari, profesor
la Institut, iar catre sfarsitul vietii director al Bancii
Albina, Ioan Ratiu, Zaharia Boiu si Nicolae Cristea,
toti trei, in acel timp, profesori la Institutul teologicpedagogic.
Apoi multi intelectuali, de-a lungul
timpului, au fost redactori la Telegraful Roman, scriind
in paginile acestuia o sumedenie de articole
interesante. Pana in 1863 a aparut de doua ori pe
saptamana, iar de atunci pana dupa 1918 de trei ori.
Din 1859 unele materiale erau tiparite cu litere latine,
iar de la 1 ianuarie 1863 a aparut in intregime numai
cu alfabet latin. De notat si faptul ca redactorii s-au
pronuntat si au adoptat de la inceput ortografia
fonetica, ferindu-se de exagerarile etimologice
frecvente pe atunci.

Iata cum caracterizeaza Vasile Netea publicatia
Telegraful Roman: "Preconizat la inceput ca un organ
informativ pentru clerici, preoti si invatatori,
�Telegraful�, datorita redactorilor si colaboratorilor
sai, s-a impus repede ca un apreciat organ cultural
literar, preocupat de educatia maselor populare, de
valorificarea limbii si literaturii populare, de dezvoltarea
invatamantului, de consolidarea, prin cultura,
a legaturilor intre romanii de pretutindeni si de
afirmarea spiritului patriotic romanesc. Foiletoanele
sale au fost printre cele mai ingrijite si mai interesante
ale timpului, ele fiind dedicate indeosebi creatiilor
literare, problemelor de limba si pedagogie, preocuparilor
artistice. Marele merit cultural al �Telegrafului
Roman�, a fost acela � parasind ortografia etimologica
cipariana in care se scriau atunci toate
periodicele si cartile transilvanene � de-a adopta
ortografia �Junimii�, care va deveni apoi ortografia
Academiei Romane, prin aceasta aducandu-se o
stralucita contributie la unificarea ortografiei romane.
Din acest punct de vedere � cum scria unul din vechii
istorici literari � �Telegraful Roman� a facut o
adevarata revolutie culturala.�
Spunea, in continuare, Vasile Netea: "� In timpul
razboiului pentru Independenta, ziarul sibian a fost
unul din cele mai insufletite organe de presa
romaneasca din Transilvania. In coloanele sale s-au
publicat rand pe rand, pentru a potenta entuziasmul
patriotic al romanilor transilvaneni, principalele
documente diplomatice ale razboiului, incepand cu
declaratia de independenta rostita de M.
Kogalniceanu la 9 mai 1877, ample reportaje despre
marile batalii de la Grivita, Rahova, Plevna, precum si
numeroase articole cu privire la semnificatia pentru
Romania a acestui aprig razboi. � Mai adauga Netea:
Ca si in legatura cu lupta pentru Unirea Principatelor
si razboiul pentru independenta, �Telegraful Roman�
a sustinut si oglindit fara incetare si lupta din toamna
anului 1918, pentru Unirea tuturor romanilor proclamata
la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia � Ziarul sibian
a publicat de asemenea toate comunicatele si
proclamatiile Consiliului national roman, de la Arad,
precum si chemarea pentru adunarea de la Alba Iulia
de la 1 Decembrie 1918 care avea sa decreteze unirea
tuturor romanilor�.

Telegraful Roman, "foaia cea mai moderna de peste
Carpati�, cum scria Eminescu in 1876, a fost primul
ziar aparut in Sibiu. El a fost nu numai instrument de
informatie, ci mai ales propagator de limba buna si
simtire romaneasca si loc in care s-au intalnit creatorii
de cultura din toate provinciile romanesti. Ancorata
in rezolvarea marilor probleme ale epocii, gazeta
bisericeasca sibiana "Telegraful Roman� a desfasurat de-a lungul existentei sale o puternica si rodnica
activitate pe multiple planuri, al carei continut
esential il constituia concentrarea eforturilor tuturor
romanilor in vederea eliberarii nationale si infaptuirii
unitatii lor politice. "Telegraful Roman� ramane una
din marile realizari ale marelui ierarh Andrei Saguna.
"Tot de ce s-a apucat Saguna a reusit� si ceea ce a
creat el traieste si astazi � scrie Valeriu Braniste.

(va urma)

Lasă un comentariu