POEZIA RELIGIOASA
INTERBELICA
la Universitatea
"Petru Maior�
Intr-o atmosfera academica, in sala Aula
Magna a Universitatii "Petru Maior�, am
asistat la o inedita intalnire cu Poezia
religioasa interbelica, titlul tezei de doctorat
a doamnei Cristina Sava, tema mai putin
cunoscuta de generatia tanara, daca ne
gandim la pleiada poetilor evocati, Tudor
Arghezi, Lucian Blaga, Nichifor Crainic,
Adrian Maniu, Vasile Voiculescu, Sandu
Tudor si Radu Gyr, dar mai cu seama la modul
de abordare si interpretare a creatiilor
poetice trecute prin prisma sacrului, de la
poezia sentimentului metafizic, ortodoxism
poetic pana la poezia Rugului aprins.
Literatura romana dintre cele doua
razboaie mondiale, fara indoiala, marcata
de o varietate de stiluri, de confruntari de
ideologii literare a suferit mutatii si in sfera
creatiei sub semnul tendintelor spirituale
si estetice divergente. Am retinut ca poezia
religioasa ocupa un loc aparte in miscarea
traditionalista, ca reprezentativi sub acest
aspect sunt "ortodoxistii�, din categoria
carora faceau parte poeti in a caror
practica religiozitatea a devenit un stil, iar
ortodoxismul echivala cu o maniera scriitoriceasca.
Nu impresionant, ci de-a dreptul
contemplativ ca poetii acestei generatii au
stiut "cum� si "de ce� sa foloseasca harul
divin in slujirea semenilor, o slujire in duh si
adevar (Ioan 4), cum ne invata Sfintele
Scripturi, inainte de toate, o slujire care sa
zideasca in noi o inima noua si curata (Ps.
51) si din care sa curga rauri de apa vie
(Ioan 7), cum scrie spiritul profetic, pentru
ca, numai intelegand ca din El, prin El si
pentru El sunt toate lucrurile (Romani 11),
vom creste frumos spiritual si moral.
In fapt, am participat la o lectie prin care
s-a ilustrat o imagine, pe intelesul tuturor, a
poeziei religioase dintr-o perioada tensionata
a istoriei spiritualitatii etnice
romanesti, intr-un demers de analiza
imbinata armonios de catre presedintele
comisiei prof. univ. dr. Alexandru Cistelecan
(Universitatea "Petru Maior�, Tg.-Mures)
prin sublinierile profesorului univ. dr. Paul
Magheru (Universitatea de Vest, Timisoara),
urmate de cele ale profesorului univ. dr. Ion
Buzasi (Universitatea "1 Decembrie 1918�,
Alba-Iulia) si mai apoi ale profesorului univ.
dr. Cornel Moraru (Universitatea "Petru
Maior�, Tg. Mures). O prezenta deosebita a
fost profesorul univ. dr. Emil Jurcan (Facultatea
de Teologie, Alba�Iulia), redactorul
si poetul Nicolae Baciut (Editura NICO,Tg.Mures), iar din randul gazdelor, presedintele
Senatului Universitatii, profesorul univ. dr.
Cornel Sigmirean, profesorii de la departamentul
de filologie a Universitatii "Petru
Maior�, printre care Doina Butiurca, Dorin
Stefanescu, prefatatorul unei noi carti a
doamnei Sava Cristina, Ecce homo Vasile Voiculescu, urmand sa fie lansata
in toamna acestui an.
Un puzzle complet, format din oameni
frumosi la suflet, medici, ingineri, profesori,
doctoranzi, studenti, elevi, ne-am bucurat
si am simtit pulsul unui asemenea eveniment,
desfasurat cu daruire si profesionalism.
Demnitate si sobrietate, in
maniera comisiei, in egala masura cu
simplitate si daruire, in prestanta candidatei,
au fost reunite intr-un merituos
calificativ MAGNA CUM LAUDAE. Un start
excelent pentru admitere la Universitatea
"Petru Maior� din Targu-Mures!
CASSANDRA FERENTI
Colegiul "Al.Papiu Ilarian�,
Tg.-Mures
ALT VOICULESCU?
Optiunea Cristinei Sava pentru Vasile Voiculescu vine dintr-o
imperioasa necesitate spirituala, dincolo de ratiunile stiintifice.
Lumina pe care o proiecteaza spre opera voiculesciana este si o
privire inlauntrul sau, in adancul profund al sinelui, in cautarea
unor intrebari si a unor raspunsuri, cu sentimentul sacralitatii intr-o
permanenta reintoarcere la radacinile fiintei..
Autoarea intra in dialog cu sine, prin interogatii voiculesciene:
"Imi cereti sa va spun ceva despre credinta, macar despre credinta
mea? Ma intrebati despre credinta si expresia ei lirica? Despre
arta si credinta?...�
Redescoperirea lui Vasile Voiculescu, intr-un context recuperator al
unor autori, victime ale unor regimuri de trista amintire, ar putea atrage si
o reconsiderare a biograficului in raport cu opera, o reevaluare a raportului
dintre arta si credinta, in acest caz particular.
Etichetarile de tipul "poet religios�, "ortodoxism gandirist� nu doar ca nu restrang orizonturile interpretative,
ci chiar potenteaza actualitatea universului liric religios al unui autor de certa distinctie.
Cercetarea critica a operei lui Vasile Voiculescu, ca demers academic, intr-o teza de doctorat,
intr-o companie selecta a rostirii poetice de factura religioasa, este deja o judecata critica.
Optiunea este criteriu de valoare.
Desi restrictiv ca spatiu, cel putin intr-o prima prezentare, sumarul acestei lucrari atinge
punctele definitorii ale operei voiculesciene, fiind puse in conexiune propriile interpretari ale
autoarei, cu pertinente evaluari ale unor autoritati in materie, de Vasile Voiculescu, de la
George Calinescu la Zoe Dumitrescu-Busulenga, de la Ion Pop la Iulian Boldea.
Nu se putea trece nici peste rolul de granita al poeziei voiculesciene intre traditionalism si
modernism, dar nici peste experienta "Rugului Aprins�, cum nu putea fi uitata conditia sociala
a lui Vasile Voiculescu, medic pentru trupuri, dar si pentru suflete, intr-o galerie a �sfintilor
mucenici doctori fara arginti�, ca o confirmare a religiozitatii universului sau poetic.
Cristina Sava nu revolutioneaza receptarea critica a lui Vasile Voiculescu, dar aduce perspective
noi de interpretare, care nu fac decat sa consolideze statutul si, daca vreti, statuia
poetica a acestuia.
Nu ne propunem, asadar, un alt Voiculescu, un nou Voiculescu, ci acelasi Voiculescu privit
mai in adancul poeziei sale.
E un demers de eleganta onestitate, care va fi, cu siguranta, punctul de plecare al unor
necesare reveniri, aprofundari, nuantari, dincolo de ceea ce a presupus intalnirea conditionata
cu un autor asupra caruia se poate reveni oricand cu folos.
NICOLAE BACIUT
"Creanga de cuvinte� a Corneliei Jinga Hetrea
Cornelia Jinga Hetrea este o femeie care
a emanat mereu lumina in jurul ei. Natura ei
spirituala este cea care o face sa daruiasca
bucurii, uneori mai mult fata decat primeste,
fiind o altruista irevocabila. Cu o cariera de
educatoare exceptionala, aflata din pacate
la sfarsit de activitate, cu dragoste pentru
profesiune si, implicit, pentru copii, Cornelia
Jinga Hetrea s-a invrednicit si cu realizarea
unor carti didactice, menite a ajuta procesul
de invatamant, pentru ca, in final,
cei mai mici invatacei sa-si insuseasca mai bine "buchiile�. Paralel,
sau poate complementar dragostei
pentru profesia de dascal,
ea a pictat si a scris poezii, ambele
preocupari fiind rod ale chemarilor
interioare cu care a fost inzestrata.
Cine ii cunoaste panzele (avand
ca tema predilecta florile), cu care
a avut mai multe expozitii personale,
cine ii cunoaste cele
cateva volume de versuri publicate
pana acum este absolut convins
ca acestea sunt rezultatul talentului si,
desigur, al muncii. Toate aceste directii
creeaza "tuse� pentru portretul in miscare al
Corneliei Jinga Hetrea.
"Creanga de cuvinte�, Ed. Nico, Tg.-Mures,
2013, este o noua "piatra pentru templul��
sau, cum a spus Lucian Blaga, exprimand, in
maniera proprie, "Tristeti provinciale�, cum
si-a intitulat off-urile, George Toparceanu.
Poezia care deschide volumul este si cea
care-l justifica si-l rezuma: "In amiaza bunatatii,/
se cuibareste inima mea,/ ce scalda o
creanga de cuvinte,/ si imbobocesc lumini,/
cand ganduri de noapte/ cauta schiopatand
adapost,/ cand eu ma straduiesc/ sa las la
vatra/ tineretea timpului/ putin ramas,/ dar nu
pierdut� (poezia "Creanga de cuvinte�). "Numi
datez/ � spune autoarea �itinerariul vietii,/
vorbele mele/ nu trebuie datate,/ nu trebuie
injghebat/ un traseu/ prin labirintul trairilor
mele,/ cand gandurile/ nerostite/ se lovesc
de taceri/ si cad�/intre Alfa si Omega�.
(poezia "Alfa si Omega�), pentru ca, undeva
in carte, autoarea sa aiba si o dorinta: "Cum
te-as coase-n ia mea/ ca-n camasa sortii,/
fericit sa fii mereu,/ ieri si azi si-n pragul noptii./
/ Cum te-as tese-n pragul noptii,/ somn curat
sa-ti intetesc/ si-n miros de dimineata/ sa
te-mbat, sa te dezmierd.// Si te-as impleti in
vis,/ ca-n cosita implinirii/ te-as zidi sa fie zid/
si noianul amintirii� (poezia "Dorinta�).
Am remarcat si alte poezii unde autoarea
isi exprima suav trairile (cu tristeti, iubiri,
ceresti, credinte, zboruri, sperante,
dezamagiri etc.) ce poarta amprenta "Jurnalelor
personale de amintiri�, atat de
raspandite printre fetele de pension, din prima
jumatate a secolului trecut: "Eu si linistea�,
"Faptura de stejar�, "Si ploaia�, "Albia
roditoare�, "Crochiu�, "Tristeti de diminica�,
"Cumpana cuvintelor�, "Prag de iubire�,
"Cineva, candva�, "Completare�, "Ruga�, "Iz
de poezie�, "Versul ce abureste�, "Te chem�,
"Ma-ntorc la tine�, Azi, maine�,
"Multumiri�, "Ocrotind luna�,
"Rama poeziei�, "Casa noastra�,
"Printre greieri�. De altfel, pana la
urma, nu este manuscrisul unei
carti de poezie, si cartea insasi, un
"jurnal� liric al amintirilor, inclusiv
despre viitor? Eu, cred ca da!
Am remarcat in poemele
Corneliei Jinga Hetrea creionarea
ideilor, cu ajutorul unui manunchi
de cuvinte specifice melancoliei,
a tihnei si linistii negasite, sau
poate regasite prin vers: timp,
lacrima, vis, liniste, tacere, noapte,
nopti, somn, suspin, departe, aproape, soapta,
gand, poezie, etc., remarcand, de asemenea,
si folosirea unor cuvinte si expresii, reminescente
ale orelor de curs, cu cei mici:
imbobocesc, cosita, plapanda, povesti,
curcubee, "ghioceii din clinchet de copil�,
"sa nu ma minti ca iti creste nasul�, "printre
greieri�, "oite, dragute mielute�, "cioc, cioc�
etc. Pictura, care influenteaza benefic poezia,
si invers, are procentul ei in expresiile folosite
de autoare: "ma-nchide-n crochiu�, "in rame,
par sa prinda viata,/ flori triste, de octombrie
plangand�, "durerea sfasie panza ploii� etc.
In finalul acestei acestei cronici de carte,
fara pretentii exhaustive, carte de poezie, ce
implineste pana la urma un destin de dascal
model, aureolat de cel de creator artistic,
propun un poem, neexistent in carte, creat de
subsemnatul, inspirat de cateva "cioburi� de
poeme, din recuzita de expresii a autoarei:
"Cuvantul, ca frunza, se desprinde si plute
ste�Si ploua si ploua, iubirea de pe frunze
o improspata cu apa vie�Si iar e liniste in
casa aceasta si pe pereti, perechi de ganduri�
Eu sovai! Mi-am creat adancul�
Cerule, cer, da-mi un graunte de liniste sa nu
pier!... Si ploaia-mi vesteste tristeti, cand zi se
ingana cu nopti nedormite�Versul curge in
fiinta mea, in albia roditoare a poeziei� Se
implineste truda cu voia Domnului��.
Miroase a poezie "Creanga de cuvinte� a
Corneliei Jinga Hetrea, asa cum miroase a
tei oraselul meu de provincie!
RAZVAN DUCAN
Ferestre
Tu, mama
Alunecos ca un peste,
ar fi trebuit sa ma faci,
sa-i scap mereu printre degete.
Ar fi trebuit sa ma faci fara forma,
sa nu aiba de unde ma apuca.
Sa nu dislocuiesc nici un aer,
ca sa nu stie unde sa ma caute.
As fi vrut sa ma faci fara timp,
ca sa se rataceasca, impleticita,
printre limbile de ceas, tot cautandu-ma.
Ar fi trebuit sa ma faci fara nume,
ca sa nu stie cum sa ma strige.
................................................
Dar, tu, mama, m-ai facut asa cum ai stiut,
cu un sfarsit si cu un inceput.
Daca nu mai fi facut asa,
eu, acum, nu-ti mai eram fiu
si nici tu nu mai erai mama mea.
Daca m-ai fi facut atunci asa,
acum moartea nu ma mai stia,
si nici ea pe sine, fata de mine,
nu se stia.
Omoram, moartea, mama,
cu absenta mea!
RAZVAN DUCAN
La Gledin,
Tabara
de pictura
de icoane
"Lumina crucii�
In organizarea Directiei
pentru Cultura Mures, a
Casei de Cultura a Tineretului "George
Enescu� din Reghin, cu sprijinul Primariei
Reghin si al Centrului Cultural "Sf. Pahomie�,
din Gledin, la Gledin va avea loc Tabara de
pictura de Icoane "Lumina crucii�, o
continuare a proiectelor "Icoana din
fereastra� si "Crucea din fereastra�. Tabara
face parte dintr-un proiect mai amplu,
"Patrimoniul Bisericesc in actualitate �
icoana, arta si credinta�.
Pe durata taberei (19-26 iulie 2013),
pictorilor, membrilor Grupului de Arta
Religioasa "Deisis� li se vor alatura oameni
de cultura, din judetele Bistrita-Nasaud,
Covasna, Harghita si Mures, care vor sustine
conferinte, dezbateri pe teme de patrimoniu
bisericesc si de arta iconografica. Directorul
Taberei este pictorul Marcel Naste. Manager
de proiect, Nicolae Baciut.
In acelasi cadru, va avea loc vineri, 26
iulie a.c., vernisajul expozitiei cu lucrarile
taberei, continuand activitatile unei alte
tabere, "Legenda verii�, cu un bogat
continut cultural-artistic.
Tabara "Legenda verii�
Biblioteca Municipala "Petru Maior�, din
Reghin, in parteneriat cu alte institutii de
cultura muresene, va organiza la Gledin, BistritaNasaud, prima editie a Taberei "Legenda verii�,
in perioada 24 � 28 iulie a.c.
Tabara va avea doua sectiuni: sectiunea
adulti: in cadrul acesteia, vor avea loc
intalniri cu poeti mureseni, harghiteni,
covasneni si bistriteni, seri de poezie, lansari
de carte, concursuri de creatie literara,
conferinte, recitaluri de poezie, muzica folk.
La aceasta sectiune vor participa si
terapeuti, care si-au exprimat dorinta de a
se initia in pictura icoane pe sticla, sub
coordonarea prof. Daniela Friciu.
La sectiunea copii, in perioada 13 - 18 august,
vor participa elevii care au avut lucrari
premiate la concursul "Reghin, orasul
viorilor - inima mea�.
Detalii, informatii suplimentare, la
Biblioteca Municipala "Petru Maior� din
Reghin, la Sorina Bloj, director. (N.B.)
SCRIITORI MURESENI,
IN "DICTIONARUL AUTORILOR
ROMANI CONTEMPORANI�
La Editura "Arial� din Ploiesti a aparut
"Literatura romana. Dictionarul autorilor
romani contemporani� (DARC), lucrare
coordonata de Heliodora Catunescu si
Carmen Catunescu.
Intre autorii inclusi in DARC se afla si
scriitorii mureseni Nicolae Baciut si
Valentin Marica. (N.B.)
