Dintr-o analiză a Institutului Național de Statistică (INS) aflăm că, în ultimii zece ani, în România, comportamentul reproductiv a suferit transformări importante, iar fertilitatea scade într-un ritm accelerat, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generațiilor (de circa 2,1 născuți-vii la o femeie).
Astfel, în 2017, în mediul urban, indicatorul conjunctural al fertilității a fost de 1,2 copii pentru fiecare femeie cu vârsta între 15 și 49 de ani.
Pe de altă parte, Asociația de Reproducere Umană din România (ARUR) susține, în urma unui studiu, că motivele infertilității sunt multiple.
Vârsta femeilor la prima naștere a crescut cu 4 ani...
Vârsta mamelor la nașterea primului copil este într-o creștere accelerată, de la 23,1 ani în 1997, până la 27,1 ani, în 2017, iar acest lucru are drept consecință escaladarea problemelor de fertilitate care sunt direct corelate cu vârsta.
În mediul urban, vârsta la care femeile au primul copil este chiar mai mare, de 28,7 ani, iar în București - chiar de 30,3 ani. În România, 16.8% din populația fertilă studiată s-a aflat sau se află într-o situație de infertilitate. Procentul crește semnificativ dacă ne raportăm la cei care își doresc copii cât mai curând. Astfel, aproximativ 1 din 4 cupluri care își dorește cât mai curând un copil nu a reușit să obțină o sarcină până în prezent, deși încearcă de 1-5 ani (27%). La aceștia se adaugă 11% care perseverează în încercarea lor de mai bine de 5 ani.
Dintre cei care au mers la medic, 54% nu intenționează să apeleze la o procedură medicală pentru a obține o sarcină, iar dintre cei 46% care intenționează să facă acest lucru, 20% apelează la Subprogramul Național FIV/ET, în timp ce 28% se împrumută fie la prieteni, fie la bancă, majoritatea (88%) apelând și la resursele proprii", se arată în studiu.
Atât femeile, cât și bărbații dau vina pe stres
45% dintre cei care nu pot să obțină o sarcină văd stresul responsabil pentru acest lucru, iar 21% cred că motivul pentru care nu au încă un copil este pentru că... nu vrea Dumnezeu.
Principalele cauze de infertilitate feminine identificate de medici sunt probleme la nivelul trompelor uterine (23%), probleme la nivelul uterului (22%), endometrioză (17%) și rezerva ovariană redusă (15%). Dintre problemele de natură masculină identificate, cele la nivelul spermogramei conduc detașat, cu un procent de 72%.
Stresul nu este un motiv de infertilitate absolut. În cazul în care un cuplu are deja un an de contact neprotejat și nu a rezultat o sarcină, trebuie să apeleze la un medic specialist în infertilitate. Dintre cei cu probleme de infertilitate, 60% au obținut o sarcină în mai puțin de 2 ani de la inițierea tratamentului.
Statutul social al cuplurilor infertile
Dintre cei care încearcă de mai bine de un an să aibă copii, 81% sunt căsătoriți, iar 74% dintre cei cu potențial de infertilitate au studii universitare sau postuniversitare. 47% au un venit de peste 5.000 de lei net pe familie, iar 76% dintre cei care nu reușesc în acest moment să aibă un copil au o locuință proprietate personală. Aceste cifre conturează un profil al cuplurilor cu probleme de infertilitate cu un statut social peste media națională.
Specialiștii consideră că, până la vârsta de 30 de ani, femeia ar trebui să aibă deja primul copil născut, altfel, în afara problemelor existente de infertilitate, situația se agravează cu avansarea în vârstă. „Din păcate, femeile se ocupă de carieră în detrimentul copiilor", conchide ARUR.
***
Studiul a fost realizat online, în perioada aprilie - mai 2018, pe un eșantion reprezentativ din punct de vedere al sexului și vârstei pentru populația din România, femei în limita de vârstă 25 - 45 de ani, respectiv bărbați în limita de vârstă 25 - 60 de ani, aflați într-o relație.
