REZOLUTIA DE LA ALBA-IULIA, STATUL ROMAN SI PRETENTIILE UNGURESTI (V)

Pun tuturor celor care au pretentii sfidatoare - inclusiv primului
ministru, V. Ponta, presedintelui Senatului, C. Antonescu, si
presedintelui Partidului Conservator, D. Constantin - de la statul roman,
si cu consecinte demolatoare pentru acesta, numai cateva din multimea
de intrebari care-mi sunt la dispozitie:

- De ce conducatorii persoanelor care apartin minoritatii etnice
maghiare, sasesti, svabesti din Transilvania, Banat, Crisana, Satmar si
Maramures, nu si-au exprimat niciodata adeziunea neconditionata, la
actul de dreptate de la 1 Decembrie 1918 si loialitatea neconditionata
fata de statul roman?

- De ce persoanele din cadrul minoritatii etnice maghiare sau
reprezentantii acesteia nu si-au exprimat desolidarizarea fata de
atitudinea Guvernului Ungariei, fata de luarile de pozitii dusmanoase
din presa din Ungaria, inclusiv a aceleiasi prese din teritoriile care s-au
unit cu Romania?

- De ce asemenea manifestari de loialitate, de respect au putut fi date
public, de exemplu: de catre conducatorii persoanelor care au facut
parte din cadrul minoritatii etnice armene, de catre conducatorii
persoanelor care au facut parte din cadrul minoritatii etnice
musulmana,ceha, slovaca?

-De ce sunt cu miile rapoartele structurilor ministerului de interne, ale
structurilor abilitate ale armatei romane, ale pretorilor, prefectilor si nu
numai, precum este si raportul dl. E.de Martonne din noiembrie 1921 in
care sunt informatii de o gravitate deosebita, referitor la comportamentul
si actele vrajmase statului roman - savarsite de persoanele din cadrul
minoritatii etnice maghiare, germane - , care au afectat siguranta
nationala sau care au afectat viata fireasca a statului roman?

-De ce conducatorii persoanelor care sunt componente ale
minoritatilor etnice, din teritoriile amintite, nu au luat pozitie, nu au
impiedicat ororile savarsite de trupele horthyste in contra populatiei
romanesti, dupa odiosul Diktat din luna august a anului 1940?

-De ce in ultimii 23 de ani conducatorii tuturor formatiunilor maghiare,
care participa la viata politica a Romaniei, au cu predilectie actiuni
politice, numai de separare de tot ceea ce este romanesc si statul
roman?

-De ce nu exista niciun exemplu de etnic maghiar sau german care sa
fi luptat sub drapelul Romaniei, alaturi de romani, pentru interesele
statului roman, precum au luptat, spre exemplu: etnici armeni etc..?

-De ce nu se prezinta actiunile, de dupa anul 1918, ale reprezentantilor
persoanelor de alta etnie decat cea romana, prin care sa se demonstreze
fapte de loialitate incontestabile fata de statul roman?

-De ce argumentul, suportul, pentru dobandirea de privilegii, se rezuma
la plata impozitelor? Plata impozitelor este motiv de a dobandi drepturi
de natura civila? Plata impozitelor este o datorie de natura fiscala, nu
are nicio legatura cu drepturile civile. Loialitatea fata de stat nu consta
din plata impozitelor. Plata impozitelor se face si de catre investitorii
straini, dar nimeni nu poate sa le pretinda loialitate fata de statul roman.

-De ce reprezentantii persoanelor care apartin minoritatii etnice
maghiare, ca de exemplu primarul din Miercurea Ciuc Raduly Kalman
Robert, intr-o declaratie data postului de televiziune Duna TV din
Ungaria, considera ca trebuie luata in calcul inclusiv independenta
(asa-zisului) Tinutului Secuiesc, adica de separare de statul roman?
Este aceasta luare de pozitie un argument in favoarea dobandirii calitatii
de parte constitutiva a statului roman? Cum pot coabita aceste doua
pretentii absolut contrare, atunci cand notiunea de independenta fata
de un stat inseamna neagrearea statului din care faci parte, iar calitatea,
statutul, de parte constitutiva, inseamna si atasamentul si respectul si
onoarea de a face parte din acel stat?

Despre ce parte constitutiva a statului roman vorbim, in situatia in
care prin toate mijloacele posibile se cauta detasarea cetatenilor romani
de etnie maghiara, de cetatenii romani de etnie romaneasca, de crearea
de autoritati si institutii ale statului roman cu continut etnic exclusiv
maghiar?

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Satmarului si Maramuresului
cu Regatul Romaniei s-a facut numai urmare a eforturilor diplomatice
ale Regatului Romaniei, numai urmare celor convenite cu Puterile Aliate
in anul 1916, numai urmare unui efort deosebit de razboi, din toate
punctele de vedere ale Regatului Romaniei, numai datorita eforturilor
diplomatice ale Regatului Romaniei la Conferinta de pace de la Paris.
Si atunci? De unde pana unde, parte constitutiva a statului roman?
Ca cetatean al statului roman, luat individual, fiecare membru al unei
minoritati etnice este acea componenta umana a statului roman, care se
bucura conform celor legale, de drepturile individuale ale oricarui cetatean
al Romaniei - ,,fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica,
de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere
sau de origine sociala� - si are obligatiile care decurg din acelasi cadru
legal, dar aceste drepturi si obligatii individuale nu pot constitui
fundamentul pentru o numita ,,parte constitutiva a statului roman�.
Sunt doua notiuni, concepte incompatibile.

Fiecare cetatean al Romaniei, luat individual, ca persoana fizica
distincta, ca subiect de drept, este parte constitutiva a populatiei statului
roman. Atat si nimic altceva.

Atributul de ,,parte constitutiva a statului roman�, dat intregului grup
de persoane care apartin de o anume minoritate etnica, este un primpas
spre crearea unei personalitati etnice distincte, care intra in conflict
cu interesele generale ale statului roman. Asa ceva este inadmisibil.
Asa cum a fost demonstrat, unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si
Maramuresului cu Regatul Romaniei s-a facut neconditionat.
A fost luata in considerare, in intregul ei, Rezolutia de la Alba Iulia, din
1 Decembrie 1918, de catre Regatul Romanie? NU!

A fost luata in considerare Rezolutia de la Alba Iulia din 1 Decembrie
1918 la Conferinta de pace de la Paris? NU!

In aceasta situatie, orice discutie pe tema promisiunilor facute
persoanelor fizice, care apartin minoritatilor etnice din statul roman, de
catre alcatuitorii Rezolutiei de la Alba Iulia - nu de statul roman - nu mai
pot intra in discutie, asa cum nu poate intra in discutie, conform celor
aratate, calitatea de factor constitutiv, de parte constitutiva, a statului
roman, a unei anume minoritati (etnice, lingvistice, nationale), care este,
de drept, o alcatuire inexistenta, este o denumire concentrata,
simplificata, comoda, ca mod de exprimare si comunicare in limbajul
curent a ceea ce reprezinta de fapt o grupare imaginara, fara nicio
substanta de drept - indiferent de statul in care aceste ,,minoritati�
exista - a persoanelor fizice de alta limba decat cea a statului in care
traiesc, cu sau fara stat-mama, in cazul nostru, cu cetatenie romana.

(sfarsit)

Lasă un comentariu