Filozoful polonez Marcin Kr�l afirma ca in intreaga
Europa, academicienii si profesorii universitari
"tremura� pentru locurile lor de munca, mai cu seama
daca au ghinionul sa predea materii "declarate de
slaba utilitate de catre Uniunea Europeana, statele
membre si multinationalele care dicteaza piata
muncii� (subl. n.). El ofera ca exemplu graitor si practic
Slovacia, unde stiintele umaniste au fost deja
abandonate, ceea ce face ca specialisti in istorie,
gramatica, etnografie sau logica sa aiba toate motivele
sa-si faca griji serioase. Marcin Kr�l este de parere ca
acestora le vor urma in curand si alte categorii
profesionale: artistii si jurnalistii, dar si toate celelalte
"meserii fragilizate de sectorul digital�. Intre domeniile
"vaduvite� despre care se discuta tot mai rar, cu risc
crescut de a se pierde, includ fara teama ca as comite
o eroare, si antropologia. In ceea ce priveste soarta
tinerilor absolventi, acestia vor fi regasiti pe marginea
drumului pietei muncii.
Cred ca nu e deloc intamplator faptul ca tot in acest
an, ziarul "Observatorul Cultural� in doua numere
succesive (679 si 680/2013 � numerotare veche) pe
pagini intregi gazduieste ample comentarii ale unor
autori care sunt profesori universitari, profesori
preuniversitari si elevi romani premiati la concursurile
internationale de limbi clasice. Acestia au explicitat
si argumentat in ce consta necesitatea limbilor clasice
� mai ales prin implicarea lor intr-o sumedenie de
domenii � fara sa poata oferi un raspuns cert ("Da�
sau "Nu�) la intrebarea fundamentala ce li s-a pus:
"Mai pot fi salvate limbile clasice in Romania?�
Un stralucit repondent este Alexandru Cizek de la
Universitatea din M�nster, care afirma: "Raspunsul,
categoric, este ca trebuie sa fie salvate, daca nu dorim
un ireversibil regres nu numai cultural, ci si stiintific al
tarii noastre�.
Insa da expresie si unor constatari care pe noi,
romanii, ne pun pe un plan inferior: "In categoria tarilor
latine, suntem de departe pe ultimul loc, intrucat in
toate liceele acestor tari se preda sistematic latina,
obligatoriu sau facultativ, si greaca � mai putin,
desigur�. In invatamantul superior din Occident, desi
mai putin si la un nivel mai scazut decat in anii
precedenti, aceste limbi continua sa figureze in
programele de studii, precizand insa ca: "certificat de
latina (magnum latinum) se cere de regula pentru
disciplinele filologice, istorice, filozofice si teologice,
mai redus (parvum latinum) pentru medicina, botanica,
biologie, in anumite tari chiar pentru drept (Italia)��
"In Estul Europei in tarile nelatine, dar cu traditie
umanista milenara, precum Polonia, Cehia, Slovacia,
Slovenia, Ungaria, a existat o continuitate a invatamantului
limbilor clasice si sub regimurile comuniste,
iar dupa 1989 acestor limbi li s-a dat o importanta
sporita, sub impactul culturii specific-nationale mai
inainte neglijate, planurile de invatamant fiind cam
aceleasi ca in statele occidentale�. Din argumentarea
mult mai vasta, am sa mai citez � din acelasi autor �
doar atat: "Fondul latin este hotarator pentru limbile
romanice, este insa foarte important si pentru cele
germanice sau slave de vest, sintaxa lor fiind cea
adaptata, daca nu copiata, dupa cea latina; in cazul
rusei, acest rol l-a jucat, in Evul Mediu, greaca, iar din
secolul al XVIII-lea, franceza si germana, deci, in ultima
instanta, tot latina�.
Andrei Cornea, "clasicist si traducator�, atentioneaza
ca acest domeniu "a devenit unul tot mai
�exotic�, considerat inutil, ocolit de finantari publice
si private�. El ii vede necesitatea pentru slujirea
filozofiei vechi si medievale si pentru arheologie,
teologie, istoria stiintei pana in epoca moderna si
istoria dreptului.
Intuind cu usurinta vectorul pricipal, Cornea
remarca: "Incet-incet, copiii nu vor mai invata decat
materii zise stiintifice, dar si pe acestea in mod
mediocru si miop, insistandu-se exagerat pe practic si
imediat. Vor intra astfel tot mai mult in servitutea unor
specializari limitate, vor pierde orizontul� Iar daca
studiile clasice vor disparea si din universitati, vom
pierde pur si simplu legatura cu radacinile noastre
europene, asta pentru a nu mai vorbi ca va trebui sa
importam specialisti in felurite domenii istorice si
arheologice. Pe scurt, vom deveni inca mai marginali
decat suntem�.
Profesoara Luminita Gheorghiu, de la Colegiul
National "Gheorghe Sincai� din Bucuresti, aduce
completari si dintr-o alta perspectiva: "Vorbind despre
competente, latina ofera aceasta competenta
principala: a face conexiuni in domenii diferite, a avea
acces la poezie, proza, istorie, retorica, filozofie si a
formula puncte de vedere oferind in acelasi timp solutii.
Gandirea critica este o alta competenta care vine
odata cu studiul limbilor clasice: latina si elina. A vorbi
in public, coerent si eficient��.
In urma cu cativa ani, intr-o discutie particulara
avuta cu profesorul de romana-italiana, un mare
pasionat de limba latina � veritabil "stiutor de carte�
� Alexandru Ciubaca de la Colegiul National
"Alexandru Papiu Ilarian� din Tg.-Mures, acesta-mi
povestea despre una din marile ineptii si ironii in
acelasi timp ale invatamantului romanesc actual �
tema aceasta el a tratat-o si intr-unul din articolele
sale de mai tarziu: se pretinde ca slujitorii
invatamantului � cel putin al celui preuniversitar � sa
urmeze cursuri de formatori, adica unde sa inveti cum
sa-i inveti pe altii. Din pacate, unei parti a proaspetilor
absolventi de facultate din ultimii ani ii lipsesc tot mai
mult cunostintele fundamentale, de baza, incat ei
practic nu au cu ce opera. Asa se ajunge la "culmea
pedagogiei�, adica devin experti in a-i invata pe altii
ceva ce ei insisi nu stiu. Iata cum, brusc scade
diferenta dintre amatori si "profesionisti�.
Amatorismul si diletantismul, doi termeni nu prea
magulitori, au fost alungati din vocabularul nostru inca
de ani de zile, ceea ce inseamna ca avem de-a face
cu un paradox daca avem in vedere ca fenomenul, in
intelesul acestor termeni, se afla in continua
expansiune, acoperind orizonturi tot mai largi si
ierarhiile cele mai inalte si variate. De aici vine poate
si explicatia macar partiala a incapacitatii de
intelegere a valorilor la care se intentioneaza,
progresiv, sa se renunte, dar iarta-i Doamne ca � poate �
chiar nu stiu ce fac.
Si atentie, Zoe Dumitrescu-Busulenga, in urma cu
ani buni, ne lumina asupra a ceea ce suntem la un
moment dat: "� cea care ne-a invatat, intr-un concis
si vizibil ciclu istoric, devenirea, este ea insasi
devenire, caci genezele nu marcheaza pure momente
pe inchipuita �linie a istoriei�, ci vin ele insele din
acumulari prealabile savarsite in alte etape si alte
cicluri, din interferente fara sfarsit�.
Desprins de catedra deja de cativa ani, si aceea de
psihopedagog, � ca urmare a absolvirii si a unei
facultati de profil � datorita unei imprejurari
neasteptate am fost nevoit sa frunzaresc cateva
manuale "alternative� de istorie � a romanilor �,
domeniu in care am cea mai inalta treapta de
specializare. Din continutul lor lipsesc unele
personalitati si evenimente importante, iar ceea ce
este cuprins, totusi, are parte de un tratament de-a
dreptul superficial.
Un cumul al exemplelor si comentariilor expuse, care
desi lapidare si pe alocuri poate chiar ireverentioase,
conduce spre o minima, dar necesara lamurire a
cauzelor si consecintelor evident negative la care se
poate ajunge daca nu va fi oprit declinul si in final
disparitia unor stiinte. Istoria ca act cultural � ca stiinta �
de pilda, arheologia si antropologia, eu personal leam
considerat totdeauna ca fiind instrumentele care
"ne ofera certificatul de nastere si continuitate
existentiala�, de unde si putinta de a face apel la
"dreptul istoric� care desi se pierde prea adesea in
fata fortei, existenta lui nu poate fi contestata, cu
toate ca si despre aceasta iarasi nu se mai vorbeste
si astfel ne indreptam catre denominalizarea noastra
sociala si nationala.
Tuturor intrebarilor chinuitoare legate de ceea ce
se va intampla cu aceste stiinte, raspunsul il vom obtine
doar intr-un viitor pe care inca nu-l putem prevedea.
Situatia actuala, insa, nu poate decat sa genereze
multe si indreptatite ingrijorari
Statul roman va avea conducatori seriosi si
responsabili in timp util? Orice speranta de indreptare
a erorilor comise "ieri� si "azi�, se leaga doar de
politicile culturale si stiintifice pe care acestia le vor
adopta.
