"Zilele reghinene� au avut mai multa
stralucire ca niciodata. Nici macar reprizele
de ploaie n-au putut sa stirbeasca in vreun
fel atmosfera de sarbatoare.
In componenta sa culturala, Reghinul
si-a demonstrat inca o data statutul de oras
cultural, de oras care isi respecta cultura
si valorile culturale. E un sentiment tonifiant,
care a fost potentat de atitudinea Primariei
Reghin, a doamnei Maria Precup, primarul
care a adus demnitate culturii!
In spatiul generos al sectiei in aer liber a
Muzeului Etnografic, cultura, inclusiv cea
populara, a fost la ea acasa, pentru ca
gazda, Maria Borzan, directorul institutiei,
secondata de Sorina Bloj, director al
Bibliotecii Municipale "Petru Maior�, au
ridicat sus stacheta, antrenand in aceasta
"competitie� toata suflarea mostenirii
culturale din zona.
Intr-un maraton cultural de aproape patru
ore, Muzeul Etnografic din Reghin s-a
reintors in trecut, scotand in evidenta o
parte din patrimoniul inestimabil al
obiceiurilor si traditiilor, si nu oricum, cu
aproape toti participantii imbracati in
costume populare, varstnici si copii, intr-o
simbolica preluare a stafetei.
Au fost oferite cu generozitate momente
de traire sufleteasca si crestineasca, sau
lansat carti din zestre recuperata prin
truda Mariei Borzan si a colaboratorilor ei
rapsozi pupulari de pe vaile "megiese�
Reghinului, s-au sfintit icoane realizate cu
bucuria artei si credintei inoculate unor
tineri iconari, de prof. Daniela Friciu, iar
Alexandra Belciuc, a recuperat daruind
iubitorilor de arta plastica, imagini ale
vetrei noastre etno-culturale.
In plus, Muzeul Etnografic, reghinenii si-au
extins granitele prieteniei spre colaboratori
din alte tinuturi romanesti, care au adus
partea lor de culoare, specificul care da
rotunjime "sentimentului romanesc al fiintei�.
A fost o veritabila sesiune a unei
Academii Populare Virtuale, ca un
invincibile argumentum al consistentei
unui patrimoniu si al nevoii intoarcerii
continue la el ca la un izvor de apa vie.
NICOLAE BACIUT
Muzeul Etnografic, la "Zilele reghinene�
Stim ca vremurile pe care le traim nu prea ingaduie tihna, rabdarea si
indelunga lucrare. Mai degraba privirea si gandul fuge adesea, din
pacate, spre maine si poimaine, acolo unde pandeste un viitor greu de
controlat pentru societatea noastra, implicit, pentru traditiile noastre.
Nu stim ce ne asteapta, insa avem incredintarea ca prin solidaritatea
noastra putem pastra spiritul traditiilor sau macar farame din acest
spirit ca pe niste adevarate marci identitare ale neamului romanesc si
peste 50 sau 100 de ani.
Acest lucru l-au simtit si trait toti cei care pe parcursul a trei zile,
copii, parinti, oameni de profesii diferite, de la oamenii satului la
specialisti, istorici si etnologi, artisti
care au fost impreuna, organizatori,
parteneri sau participanti la
Festivalul National de Poezie, editia
a V-a, si Targul mesterilor populari,
editia a XIV-a, organizate in cadrul
"Zilelelor reghinene�.
La umbra crucii Bisericii de lemn
din muzeu ne-am intalnit cu poezia,
cantecul si jocul, cu poeti si rapsozi
populari, cu datini, obiceiuri,
gesturi si acte ceremoniale ce se
mai practica inca firesc, cu randuiala
ca o expresie vie a vietii
noastre satesti. Cei care le-au adus
au venit nu doar din satele muresene,
ci si de departe, din judetele Timis,
Caras-Severin, Prahova, Dambovita,
Hunedoara, Harghita si au fost
prezentati asa cum se cuvine de realizatorul de emisiuni TV Dan Liut.
Inceputul l-au facut copiii din tabara de vara, editia a VII-a, "Har in
praznicar�. Ei au pictat icoane pe sticla, pietre, au impletit braie tricolore
si bratari ale prieteniei, coordonati de profesoara Daniela Friciu si
Stelian Friciu; in pauze s-au jucat si ne-au cantat amintindu-ne de
frumusetile copilariei.
Delegatiile straine din orasele infratite cu Reghinul, din Polonia,
Ungaria si Republica Moldova, s-au bucurat de primire traditionalromaneasca
cu paine si sare, de urarile de bun venit si cantecul
doinit al mureseanului interpretat de tanara solista de muzica populara
Larisa Cotoi. Emotiile si bucuriile traite in muzeu, dar si cuvintele de
lauda ni le-au lasat scrise in Cartea de aur a muzeului. Le multumim.
Festivalul National de Poezie a fost deschis de catre doamna primar
Maria Precup si scriitorul Nicolae Baciut, directorul Directiei Judetene
pentru Cultura, cu prezentarea a doua carti, "Nasterea si Botezul� si
"Mancaruri traditionale romanesti�, pe care le-am scris impreuna cu
oamenii minunati ai satului.
Sezatoarea, veche de cand lumea, a fost si in muzeu locul de
cunoastere si transmitere a traditiei, loc de petrecere si munca laolalta.
Ne-au adus cantecele, obiceiurile si jocurile satelor: Ansamblul
folcloric "Dredeteana� din Dedrad, instructor Viorica Sfariac,
Ansamblul "Coronita� din Solovastru, instructor Florentina Bathory,
Ansamblul "Dascalitele�, din Batos instructor Livia Andone, Ansamblul
"Vatra Dorului� din Reghin, instructor Friciu Stelian, Grupul vocal
"Floare de cires� din Uila, instructor Ana Bercea, Ansamblul folcloric
"Ghiocelul� Bistra Muresului. Aceste femei minunate pastratoare
a valorilor satului ne-au adus si mancaruri traditionale romanesti:
cas, slanina, urda, paine si forme de paine, colaci, impletituri,
scoruse, pancove etc., in cosurile acoperite cu stergare tesute.
Nu se poate descrie in cuvinte bogatia si frumusetea darului adus
si bucuria celor care l-au primit.
Incantare si emotie ne-a provocat si expozitia "Vatra� a pictoritei
Alexandra Maria Belciug din Targu-Mures, prin imaginile din lumea
satului pe care ni le-a daruit, intorcandu-ne pentru cateva momente
in anii minunati ai copilariei.
Targul mesterilor populari,
aceasta demonstratie simpla, dar
cu mare valoare informativa, a vrut
sa ofere vizitatorilor cunostinte
privind zestrea cultural-artistica a
zonei. Din pacate, reghinenii nu au
manifestat interes pentru acesti
valorosi creatori care si-au expus
produsele in parcul central
pe parcursul a doua zile: costume
populare, broderii, pieptare,
obiecte de artizanat, vase din lemn,
lumanari sculptate, jucarii. Pentru
prima oara la un targ de mesteri au
fost prezenti si continuatori ai unor
meserii specifice Reghinului, ai
breslelor de odinioara, maistru
curelar si maistru fierar. Noi le
multumim si ii rugam pe reghineni
sa daruiasca pe viitor mai multa atentie si timp acestor creatori de
valori. Cred ca o anume intelegere si o minima intelepciune sunt
absolut necesare pentru ca solidaritatea specifica breslelor de alta
data sa devina norma si pentru cei traitori in veacul al XXI-lea.
In incheiere, vreau sa multumesc bunului Dumnezeu ca a ingaduit
acestui spatiu intercultural � muzeul � sa fie pentru cateva zile un
"colt de rai�, unde am pasit demni in frumoasele noastre haine
populare cu obiceiurile, credintele si creatiile noastre stramosesti.
Adresez multumiri Consiliului local, Primariei, in mod deosebit
doamnei primar ca a oferit din nou inca o sansa muzeului, aceasta
oglinda a vietii trecute si prezente, sa mai faca un pas in prezentarea,
intelegerea si descifrarea universului satesc. Ii multumesc rapsodului
Vasile Crisan pentru modul ingenios in care ne-a completat fiecare
moment in muzeu cu cantece din toate zonele tarii, interpretate la
instrumente de suflat create de el, iar lui Dan Liut pentru prezentarea
de exceptie si unica pe care a facut-o, usurandu-mi sarcina de
gazda. Multumiri Sorinei Bloj, director al Bibliotecii Municipale �
anul acesta am fost parteneri �, reusita activitatilor i se datoreaza si
ei. Ne-au fost alaturi televiziunile locale � DAReghin, Gliga TV, ziarelor
"Cuvantul Liber�, Zi de zi, Revistei Vatra veche, si Gazeta Reghinului,
radio Son, prezentandu-ne activitatile din muzeu si de la scena, le
multumim si lor. Pe cei care ne-au incantat cu poezie, cantec si joc
ii asiguram de gratitudinea si respectul nostru, pentru minunata
revarsare de poezie si culoare oferita in spatiul mirific al muzeului.
