PUNTI DE LUMINA INTR-UN VEAC CU NOAPTE MARE

21 iunie 2013. Zi senina, luminoasa, fara nori, la Targu-Mures! Zi
excesiv de calduroasa, dar...placuta, totusi, fata de vestul, estul si
mai ales sudul tarii, unde a fost... "topenie�!

In aceasta (cea mai) luminoasa zi din an, zi de apogeu al luminii,
romani din estul, din vestul, din sudul tarii, iubitori, pretuitori ai luminii
raspandite de cultura, venira in mijloc de tara, in frumosul oras
transilvan, sa omagieze valori ale neamului romanesc aflate dincolo
sau dincoace de hotarele tarii, dincoace sau dincolo de hotarele
vietii si, de asemenea, sa omagieze valoarea absoluta a Limbii
Romane, a Culturii Romane, a Natiunii Romane, "domnul cel de
nemurirea noastra�, Mihai Eminescu!

Colocviile "Cuvantul liber� - "Punti de lumina�, editia a II-a, este
numele manifestarii de cultura si de constiinta, sub auspiciile careia
s-au intalnit, au simtit, au gandit, au vorbit, au trait frumos, impreuna,
vreme de cateva ceasuri bune, personalitati marcante ale culturii
romane, din tara si din judetul Mures, inconjurate cu atentie, pretuire,
dragoste, de un public numeros si de calitate. Au facut posibila
aceasta intalnire cotidianul "Cuvantul liber� si Liga Scriitorilor Romani
de Pretutindeni, in colaborare cu Despartamantul Judetean Mures al
ASTREI , revista mureseana "Vatra Veche� si Asociatia "Maris Dava�
Targu-Mures. Jurnalista Mariana Cristescu, sefa sectiei Cultura la
"Cuvantul liber�, este autoarea "de conceptie�, dar si "de executie�,
de actiune a "Colocviilor�, altfel spus, sufletul organizarii manifestarii,
de la fond la forma pana la detalii. Ce frumos si deloc intamplator
construiti, la Solstitii ("dupa soare�, cum se spune), aceste "Punti de
lumina�, doamna Cristescu!

Nu am participat la prima editie a "Colocviilor� , din 21 decembrie
2012, dar gurile bune (caci sunt si din acestea!) au apreciat calitatea
ireprosabila a manifestarii, aflata la debut. Despre a II-a editie pot sa
spun, in cunostinta de cauza si, desigur, ca opinie personala,
ca a fost de inalt nivel! Si ca tematica, si ca participare
(protagonisti si asistenta), si ca organizare-ambiantaconfort
sufletesc!

Dar, sa intram putin in atmosfera manifestarii. E trecut de
ora 16. Sala "Nicolae Tonitza� a Hotelului Continental e
aproape plina. In asteptarea momentului inceperii
manifestarii, oamenii se saluta, schimba amabilitati. Remarc
in sala cunostinte comune, "primarul statuilor din deal�,
domnul Vasile Cornea, domnul col (r) Ioan Judea, autorul
acelui volum "Martie negru�, preotul Gheorghe Sincan,
profesorii Mihai Monoran, Petre Curticapean, senatorul
muresean, dar si om de litere Marius E. Pascan, folkista,
poeta si directoarea de biblioteca Sorina Bloj, doamna
Maria Borzan, directoarea Muzeului Etnografic din Reghin,
poeta Titina Nica Tene, artistul plastic Vasile Muresan,
reputatul teatrolog Zeno Fodor, prof. dr. Voica Foisoreanu,
artistul plastic si fondator al UAP Mures, Ilarie Gh. Opris,
Dimitrie Poptamas, fost director al Bibliotecii Judetene,
actualmente, amfitrionul lacasului de cultura devenit
traditional ("La Mitica�), unde au loc lansarile de carte din
Targu-Mures. O alta parte a publicului se afla in foaier, tot
asa, la scurtele si obisnuitele suete de dinaintea "gongului
de intrare in sala� si al anuntului (niciodata cu ecoul
scontat!), "Va rugam inchideti telefoanele mobile!�.
Se aude vocea amfitrioanei, doamna Cristescu: "Va rog
sa poftiti in sala!� In cateva minute foaierul se goleste, sala
se umple. Incet, incet, linistea se instaureaza. Au luat loc la
masa prezidiului din sala "Nicolae Tonitza�: poetul muresean
Razvan Ducan, emblematicul poet si jurnalist muresean
Lazar Ladariu, scriitorul Al. Florin Tene, presedintele Ligii
Scriitorilor Romani de Pretutindeni, ing. Constantin Toni
Dartu, initiator, autor al Dictionarului enciclopedic
"Personalitati romane si faptele lor � 1950-2010�, presedinte
al Ligii Scriitorilor, Filiala Iasi, director al revistei iesene
"Moldova literara�, prof. dr. si D.H.C Victor Craciun,
presedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Romanilor de
Pretutindeni, scriitorul si jurnalistul Miron Manega,
amfitrioana manifestarii, doamna Mariana Cristescu, si
generalul Mircea Chelaru.

Domnul Craciun pune la dispozitia participantilor cocarde
tricolore. Toti participantii si-au prins in piept cocarda.
Prezidiul si intreaga asistenta se ridica in picioare. Se
intoneaza Imnul de Stat al Romaniei, "Desteapta-te,
romane�! Cu mana pe inima, cu toti, prezidiu si asistenta,
canta Imnul. Dupa Imn se aude din boxe un vechi cantec
patriotic. Apoi, parintele Gheorghe Sincan binecuvanteaza
adunarea cu un Tatal Nostru, rostit la unison de toti cei
prezenti in sala.
"Tot ce suntem este rezultatul celor ce am gandit si
facut�(ap Guy Ant 15) mottoul care a insotit si va insoti
volumele "Personalitati romane si faptele lor�.
Doamna Cristescu deschide "ordinea de zi�, anuntand
lansarea celui de-al 55-lea volum "Personalitati romane si
faptele lor � 1950-2010�. Este invitat la cuvant scriitorul Al.
Florin Tene, care evoca inceputurile acestei exceptionale
initiative, de a "deferi� neuitarii, pretuirii, iubirii noastre,
personalitatile romanesti din toate domeniile, pe criteriul
valorii faptelor si numai al faptelor lor! A urmat la cuvant
domnul Constantin Toni Dartu care a amintit doar o mica
parte din cele peste 1.200 de personalitati evocate in cele
54 de volume anterioare celui lansat azi la Targu-Mures.
Reiau mai jos un portret din cuvinte, pe care i l-am facut
domnului Dartu in materialul "Trenul albastru al valorilor
romanesti�, scris in august 2012, cu ocazia lansarii la Iernut
a volumelor IL, L, LI si LII ale Dictionarului: "Am citit pe
coperta a 4 a volumului LII al monumentalului dictionar
enciclopedic "Personalitati romane si faptele lor � 19502010�, o prezentare a autorului, Constantin Toni Dartu,
facuta de doamna dr. Gabriela Haja, cercetator stiintific.
Am aflat ca domnul Dartu, de formatie inginer, este specialist
in managementul feroviar. Poate parea, si chiar este o cale
lunga, feroviara daca vreti, de la "glasul rotilor de tren� la
preocuparile extraprofesionale ale domniei sale, ilustrate
de o paleta larga, de la materiale publicate in reviste de
matematica, trecand prin eseistica cu tematica filosofica,
ajungand la poezii "grele�, profunde, scrise in maniera
bacoviana, si da , ca orice roman posesor de simt al umorului
si de condei, terminand cu colaborarile la revista "Urzica�
veche. Din 2007 este presedinte al Ligii Scriitorilor din
Romania, Filiala Iasi, iar din 2009, directorul revistei
"Moldova literara� din acelasi Iasi. Fireste, enumerarea nu
este, nu poate fi exhaustiva.

Ca sa ramanem in domeniul feroviar, mie mi se pare
exceptionala aceasta actiune "de cursa lunga�, acest
semnal de alarma tras impotriva uitarii, ignorarii, voite sau
nu, a unor mari personalitati de dincolo si de dincoace de
vamile vietii�.

Ne intoarcem in timp si spatiu, in...prezent, in 21 iunie
2013, in sala "Nicolae Tonitza�a Hotelului "Continental� din
Targu-Mures. Domnul Toni Dartu vorbeste acum despre
personalitatile muresene care au un binemeritat loc in
volumul 55, poetul si jurnalistul Lazar Ladariu, scriitoarea si
jurnalista Mariana Cristescu, dar si despre scriitorul Miron
Manega si despre generalul Mircea Chelaru, prezenti si
domniile lor in volum si in prezidiu.

"Sa-l punem intre vii pe Eminescu�

Dupa o necesara si bine-venita pauza (cu tot aerul
conditionat, se simtea nevoia unei ajustari, unei refrisari, unei
guri de aer proaspat, "adevarat�) revenim in sala si dupa un
scurt intermezzo muzical cu remarcabilii muzicieni
instrumentisti Florina Zehan (flaut) si Ioan Sabau (chitara
clasica), incepe "Eminesciana�.

Ia cuvantul scriitorul Miron Manega. Incepe fulminant, cu
citatul din finalul cartii "Viata lui Mihai Eminescu� de
G. Calinescu: "Ape vor seca in albie...�
Ce frumos ar fi ca noi, romanii, sa stim acest citat pe de rost,
sa-l spunem, la 15 ianuarie si 15 iunie, ca un omagiu adus
Eminescului, pe langa omagiul zilnic adus prin folosirea
corecta si ingrijita a limbii romane, oral si scris!
Tot domnul Manega propune asistentei vizionarea filmului
"Eminescu, Veronica, Creanga�, un film aproape centenar,
turnat in 1914 de Octav Minar. Reprezentatia de gala a avut
loc la Ateneul Roman in 31 mai 1915, inaintea proiectiei vorbind
Barbu Stefanescu Delavrancea. Evident, filmul a fost fara
sonor (excluzand genericul adaugat de MM, pe fond muzical,
Grigore Lese cantand tulburator "Nu-i lumina nicarii�), dar
nici in sala nu s-a auzit musca! A fost o tacere nu ca
un...moment (de 21 de minute!) de reculegere, ci ca o tacere a
unor elevi captivati de imagini, stand smirna in bancile lor!
Sigur, filmul poate fi criticat (pozitiv sau negativ), dar orice
s-ar spune, produce emotie si este un document exceptional
pentru cultura romana si pentru cinematografia nationala.
Vine la cuvant Razvan Ducan care saluta eminescian
asistenta: "Traiasca natia!� I se raspunde: "Sus cu ea�! Tema
abordata de poetul tarnavean este "Iubirile lui Eminescu�.
Razvan si-a limitat mult expozeul si chiar s-a felicitat ca nu a
cazut prada...ispitei de a citi toate cele 6 pagini!
In timp ce vorbea Razvan despre iubirile, muzele poetului,
ma gandeam cum ar fi titrat azi ziarele "de specialitate�, despre
amorurile Poetului (multe platonice), cum ar fi tarat ei iubirile
poetului, sublimate in nemuritoare versuri, prin noroaiele
emisiunilor TV, care fac ratting cu povesti cu amante si
diamante, cu divorturi si gablonzuri, cu bataie si parnaie, cu
vedete nesimtite si violuri consimtite, etc! Da� las�, ca nici
Eminescu nu ramane dator realitatilor zilelor noastre! Le-a
anticipat, pe unele, pan� la detaliu!

Avea sa ne convinga o data-n plus seniorul presei muresene,
Lazar Ladariu, dezvoltand (citand amplu din "Timpul�, dar si
facand consideratii, analogii firesti, comentand) tema
expunerii domniei sale, "Eminescu, gazetarul�. Este
cutremurator sa constati actualitatea gazetarului, pamfletarului
Eminescu! M-am bucurat sa-l vad, sa-l aud pe domnul Ladariu
in vana, cu voce ferma, vorbind despre patriotismul
nationalistului luminat Eminescu, patriotism care razbate din
publicistica poetului. Mi-a placut foarte mult si accentul,
oarecum romantic (fire de poet, nu doar de militant!), de la
inceputul cuvantului domnului Ladariu. Ne-a amintit, mai ales
noua, muresenilor, ca ne aflam la doar 50 de metri de cladirea
care adapostea odinioara hanul "Calul alb�, pe unde a trecut
Eminescu, in drumul spre "Mica Roma�, si la trei, patru sute de
metri de Bisericuta de lemn, in a carei clopotnita a dormit o
noapte Eminescu, inainte de a porni spre Blaj.
Poetul si jurnalistul Nicolae Baciut isi rosteste cuvantul
omagiindu-l pe Eminescu 100% poetic. Incepe cu "Trebuiau
sa poarte un nume�, a lui Sorescu, apoi, Nichita Stanescu,
Grigore Vieru, apoi recita chiar din Eminescu ("S-a stins viata
falnicei Venetii�, "Oda (in metru antic)�, apoi, Radu Gyr.
Frumoasa, inspirata introducerea in mini recitalul liric a
capodoperei "Nu-i lumina nicarii�, de o uluitoare profunzime
filosofica si atinsa de genialitate poetica, al carei "autor
anonim� se cheama , pe numele sau, Poporul Roman, din care
isi trage seva genialitatii si Eminescu. Recitalul domnului
Baciut se incheie cu Romulus Vulpescu: "In fiecare zi ne batem
joc/De pasari, de iubire si de mare�... In toate poeziile recitate
l-am gasit ascuns, intr-un fel sau altul, chiar pe Eminescu! In
versurile lui si in versurile urmasilor lui!

Fascinant cuvantul istoricului literar prof. dr. si D.H.C Victor
Craciun! Este de auzit, mai bine zis de ascultat! Tot
ascultand, captivat, am cam uitat sa-mi notez multitudinea
de idei ce se puteau desprinde din cuvantul domniei sale
"Eminescu si Transilvania�.Am retinut sub forma de
sintagma o zicere a domniei sale. "Interesul lui Eminescu
pentru Transilvania-intoarcerea la matca!�. Si a mai fost o
"dezvaluire�, sa zic asa, de fapt, rod al neobositelor
cercetari. Eminescu avea 14 ani (nu 16) cand a venit in
Transilvania pentru prima data, cu trupa de teatru Fany
Tardini! Exista documente, exista corelari de date si marturii,
cea mai credibila fiind marturia parintelui protopop Ioan
Mihu, facuta acum 100 de ani, in 1913, care precizeaza ca,
in 1864 (asa cum sustinea si Slavici), s-a intalnit cu Eminescu
la Sibiu. Inca un detaliu care m-a bucurat foarte mult: in
pauza, domnul Craciun mi-a spus ca a fost in cartierul Tudor,
sa vada Catedrala "Invierea Domnului�, ctitorie la a carei
zidire a contribuit substantial Adrian Paunescu. A ramas
profund impresionat de frumusetea si monumentalitatea
sfintei constructii!

A luat cuvantul domnul general Mircea Chelaru. In ciuda
avizarii dintru inceput ("nu va-ntrebati de unde, cum stiu
toate acestea; doar ascultati�) eu, unul, m-am conformat,
am ascultat, dar m-am si minunat! Sincer sa fiu, i-am ascultat,
si pe domnul general si pe domnul Victor Craciun, cu patrucinci
ani in urma, in luari de cuvant la Alba Iulia, la Congresul
Spiritualitatii Romanesti. Daca despre farmecul discursului
domnului Craciun eram...avizat, ei, bine, cuvantul domnului
general la Targu-Mures a fost o mare si placuta surpriza,
cel putin pentru mine. La fel ca in cazul domnului Craciun,
am tot ascultat discursul domnului general si am cam uitat
sa fixez "cu creionul pe hartie� abundenta de idei, desprinse
din discursul domniei sale. Ma rezum sa transcriu aici din
cuvantul domnului general pe tema "Eminescu si problema
nationala� cateva vorbe cu valoare de sintagma: "Eminescu �
sursa permanenta pentru aflarea unor solutii la marile si gravele
probleme cu care se confrunta Romania in ziua de azi�.
Cativa dintre cei prezenti, doamna Mariana Cristescu,
parintele Gheorghe Sincan, domnii Toni Dartu, Lazar
Ladariu, Nicolae Baciut, au primit din partea Ligii Culturale
pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni, medalii, "Traian
si Decebal�, "Brancusi�. Aceste semne de pretuire au fost
inmanate de presedintele Ligii, domnul Victor Craciun.
"Surprizele serii� au fost mapele albastre asezate pe masa
prezidiului, in dreptul domnilor Lazar Ladariu, Razvan Ducan,
Miron Manega, Mircea Chelaru. La recomandarea expresa
a autoarei surprizelor, doamna Cristescu, mapele au fost
deschise de "proprietari� la finalul manifestarii. Cei patru
au avut bucuria de a gasi in mape cate o carte cu sinteze
semnificative din viata si oprea domniilor lor! Partasi la
placutele surprize au fost Editura Nico, Nicolae Baciut si
Petru Curticapean, care a si spus povestea, pe scurt, a
acestor carti si a citat pasaje din ele.

Minunate, necesare aceste "Punti de lumina�, "intr-un
veac cu noapte mare�! "Puntile� sunt ca niste baricade in
lupta, in miscarea de rezistenta prin cultura. Pentru ca,
nu-i asa, si Cultura este o arma care poate aduce izbanda
luminii in lupta cu intunericul...!

xxx

Asa s-a incheiat editia a II-a a "Colocviilor�. A fost, totusi,
o continuare a...incheierii, "punctul 3� pe ordinea de zi,
dineul pentru oaspeti, in salonul "Theodor Aman� de la
parterul hotelului.

Ei, dar chiar si cea mai lunga zi a anului se pregateste de
somn!

Am iesit in aerul cald al noptii. Privesc cerul. E plin de
stele! Printre ele e si steaua noastra fixa, steaua de veghe,
Eminescu! In noaptea calda de vara se simte miros de flori
de tei. Inca e pregnant. Parfumul florilor de tei este lungimea
de unda pe care comunica cu noi, Poetul. Cat inca teii
aromesc aerul cu parfumul lor, avem semnal maxim cu
Eminescu! Se "aude�, se simte, se propaga mai clar, mai
senin, mai albastru, vocea Poetului! Scriitorii o "capteaza�
in slova lor, poetii o picura in poezii, noi, toti, ar trebui sa
vorbim si sa simtim romaneste, dupa tiparul inalt al
Voievodului Limbii si Culturii Romane!

O, daca n-ar fi ucisi atatia tei care strajuiesc amintirea
pasilor Poetului, daca nu l-am asasina in fiecare zi, intre 15
ianuarie si 15 iunie, daca n-am asasina, daca n-am strica
limba romana moderna, lasata noua mostenire de
Eminescu,...!

Masacrarea teilor este, intr-un fel, proiectia in material a
zilnicelor asasinate comise asupra lui Eminescu, asupra
Limbii Romane, si, prin extensie, asupra fibrei, fiintei noastre
nationale!...

...Brusc, mi se face dor de AP. Pornesc spre casa, prin
intuneric. Ma insotesc la drum cu lumina dintr-un cantec:
"Intr-un veac cu noapte mare,/Noi aprindem felinare� (...)
"Bieti lampagii,/In veacul geu/Noi orice-ar fi/Lucram mereu.
/ Dam foc, dam foc, felinarelor�!...

Lasă un comentariu