Stefan Octavian Iosif (1875-1913)

In 22 iunie 2013 se implinesc 100
de ani de la sfarsitul tragic si
prematur al duiosului poet St. O.
Iosif, continuatorul lui Cosbuc si
premergatorul lui Goga.
Nascut la Brasov la 11/23 octombrie
1875, in familia numeroasa (11
copii) a prof. de elena si germana,
Stefan Iosif si a Paraschivei (n.
Mihaltan). A urmat clasele primare
si gimnaziale in Brasov, doua
clase la Liceul Maghiar din Sibiu
si ultimele clase de liceu la Bucure
sti, infruntand multe neajunsuri
si dificultati materiale. S-a inscris
la Facultatea de Litere si Filozofie
din Bucuresti, dar nu si-a luat
licenta. A incercat sa traiasca din
scris, asemenea lui Sadoveanu,
ocupand functii de corector prin
redactii, copist, secretar, custode
de muzeu si bibliotecar la Fundatia
Carol I, 11 ani.
In 1899, Virgil Cioflec l-a luat pe
cheltuiala lui la Paris si in Bavaria,
dar poezia moderna nu l-a cucerit.
A inceput sa scrie versuri de la 10
ani, publicandu-si primul volum
("Versuri�) in 1897, urmat de
volumul "Patriarhale� (1901), "Poezii�
(1902), "Din zile mari� (1905),
"Credinte� (1905) si "Cantece�
(1912).
Iosif a colaborat cu Dimitrie
Anghel (1872-1914) in anii 19021910, publicand mai multe scrieri
in versuri si proza, cu caracter
satiric si umoristic, sub semnatura
lui A. Mirea. La critica defavorabila
a lui Mihail Dragomirescu, A.
Mirea raspunde cu poezia
"Racheta�, din care citam o strofa:
"Celebrule intre esteti,/Declari ca
eu, subscrisul Mirea, / Sunt pur si
simplu contopirea / Hibrida intre
doi poeti.�
Colaborarea celor doi poeti a
fost stralucita in plan literar, dar
fatala omului Iosif, tradat de cel
mai bun prieten al sau, D. Anghel,
care i-a rapit lui Iosif sotia (Natalia
Negru) si fericirea.
Ei au publicat sub semnatura lui
A. Mirea "Legenda funigeilor�
(poem dramatic in trei acte, 1907),
"Caleidoscopul lui A. Mirea�, 2 vol.
1908, 1910, "Cometa� (comedie in trei
acte, 1908); "Carmen saeculare� (poem
istoric, 1909), "Ciresul lui Lucullus�
(proza, 1910, tradus si in lb. franceza)
si "Portrete� (proza, 1910).
In aceasta colaborare literara,
Iosif si-a etalat "duiosia�, caldura
sentimentului, usurinta de versificare,
iar D.Anghel, fantezia, verva
spumoasa si ironia. Ei precizau: "Noi
traim cu vremea si vremea este in
scrisul nostru�.
In scurta si zbuciumata lui viata,
Iosif a facut multe si remarcabile
talmaciri, in versuri si in proza,
publicate (unele) in "Talmaciri�
(1909): "Apostolul si alte poezii�
(1896) si "Poezii alese� (1897) de
Pet�fi; "Romante si cantece� de H.
Heine (1901); "Dragoste cu toane�
de Goethe (1907). Intre 1907-1913,
Iosif a tradus si librete ale unor
opere ale lui R. Wagner: Tanh�user,
Lohengrin, Olandezul zburator si
Rienzi. A mai tradus: "Cidul� de
Corneille; "Wilhelm Tell� de Schiller,
"Romeo si Julieta�, "Visul unei nopti
de vara� si fragmente din "Hamlet�
de Shakespeare si "Faust� (fragmente)
de Goethe.
Dupa opinia lui Al. A. Philippide,
Iosif e "unul din cei mai buni
traducatori in versuri�, unele au
"valoarea unor opere originale�.
Iosif a colaborat la mai toate
revistele epocii sale, dar mai
ales la revista "Samanatorul�,
inspirindu-se din folclor, din istoria
si peisajele patriei, din viata celor
napastuiti s.a. De inspiratie folclorica
sunt poeziile: "Nucul�, "Bunica�,
"Ielele�, "Frumoasa Irina�,
"Gruia�, "Pintea�, "Cantec de
primavara�, "Mi-e dor�, "Revedere�,
"Zmeoaica� s.a.
Ca romantic intarziat, Iosif s-a
infratit cu natura patriei. In "Cantec
de primavara� exclama: "Ah,
de ce n-am zece vieti/Sa te cant,
natura!�. Ciclul de poezii "Icoane
din Carpati� de-a dreptul sublim,
iar antologica poezie "Doina�
incanta prin frumusete si optimism.
Lecturarea cronicilor i-au inspirat
poeziile: "Boierii�, "Cronicarii�,
"Razmerita�, "Haiducul�.
Idealizarea vietii de la tara e in
poeziile: "La cules�, "Secerisul�.
Par poezii samanatoriste "Adio�,
"Invins�, "Pribeag� si chiar
"Scrisoare lui Goga� in care ii
indeamna pe tineri: "Ramai tu dar
acolo unde esti/Sa-nbarbatesti
poporul/Tu ai sa lupti, tu ai sa
biruiesti/Si-n cantecele tale-i
viitorul!�. "Cel mai uman dintre
poetii nostri� reprezinta, dupa
opinia lui Pompiliu Constantinescu,
o sinteza a romantismului
eminescian si a traditionalismului
clasic intruchipat de Cosbuc, iar
G. Toparceanu sustinea ca "Iosif
n-a fost un poet de talia celor mari,
dar a fost din aceeasi familie�. "St.
O. Iosif e o nota originala in literatura
noastra � o nota distincta si
sonora in armonia sufletului romanesc�
(G. Ibraileanu). Dupa unele
poezii ale lui Iosif s-au compus
lieduri, iar Costaldi a compus
muzica marsului "La arme!�, scris
de St. O. Iosif, care de-un veac se
odihneste in Cimitirul Bellu din
Bucuresti.

Lasă un comentariu