ARGUMENT
Dupa cum prea bine stim, miturile domina puternic istoria
universala, dar si istoriile nationale si locale, pentru ca cea
mai mare parte a istoriei s-a construit pe mituri. Fie ca este
sau nu necesar, unele mituri sunt demolate, altele mai putin
intemeiate, se construiesc si le iau locul.
Consider ca este o anume dinamica a istoriei, mai putin
fasta si cu consecinte, in timp, greu de prevazut, atata timp
cat istoria va fi manipulata politic, de oameni care au, de
cele mai multe ori, prea putine in comun cu stiinta istorica
si mai ales cu adevarul. Noile "constructii� se vor a raspunde
unor nevoi pe care le resimt acut, atat romanii, cat si
maghiarii din Transilvania - dar nu numai ei - si reprezinta si
un anume tip de raspuns tendintelor de globalizare a
natiunilor, tendinte care se manifesta tot mai pregnant si
insidios.
Dincolo de ceea ce inseamna, in fapt, manipularea istoriei,
exista insa si o cauza - sa-i spunem obiectiva - nevoia de
repere morale.
Mitul insa pacatuieste prin faptul ca are tendinta de a
supradimensiona calitatile personajului istoric devenit mit,
pe cand defectele sau scaderile sale, mai mari sau mai mici �
in fond si ele definesc anumite laturi ale personalitatii �,
sunt partial uitate sau pur si simplu omise. Arhivele in general,
iar in cazul de fata arhivele muresene, ne releva, treptat,
aspecte pe care le cunoastem mai putin sau chiar deloc si
care, coroborate cu informatii din alte surse, ne pot contura
imagini mult mai apropiate de conturul real al uneia sau
alteia dintre personalitatile unui timp istoric.
Avem dreptul, dar si obligatia morala de a cerceta aceste
informatii si de a le prezenta "Sine ira et studio� ("Fara ura
si partinire�). O istorie adevarata inseamna o istorie eliberata
de prejudecati si inhibitii, pe cand o istorie selectiva nu
foloseste nimanui.
Din aceasta perspectiva, mi-am propus sa abordez si
anumite aspecte mai putin cunoscute din activitatea
publica a edilului muresean, dr. Bern�dy Gy�rgy (1864-1938).
1. BERN�DY GY�RGY , OMUL TIMPULUI SAU
Primarului muresean Bern�dy Gy�rgy, farmacist si jurist,
om cu o bogata activitate edilitara, istoricii maghiari i-au
acordat spatii ample, mai ales atunci cand se fac referiri la
edificiile realizate in Targu-Mures, pana la inceperea Primului
Razboi Mondial, cu trimitere directa si, in mod deosebit, la
monumentalul Palat al Culturii din Targu-Mures, cladire
impozanta si grandioasa in acelasi timp. Insa aceasta cladire,
prin destinatia ei initiala, trebuia sa aiba un anume rol cultural
in defunctul Imperiu Austro-Ungar!
Palatul Culturii fusese realizat cu eforturi materiale
considerabile, in timpul primului mandat de primar, pe care
Bern�dy Gy�rgy il exercitase intre 1902-1913. Despre rolul
acestui edificiu, construit intre 1911-1913, profesorul Traian
Popa facea, insa, la inceputul deceniului trei al secolului trecut,
o observatie deosebit de explicita, scriind, citez: "Scopul
acestor palate culturale era sa concentreze fortele culturale
maghiare, cu excluderea confesiunilor si a nationalitatilor cari
lupta impotriva integritatii statului.�
In acelasi context, Popa mai arata ca, in anul 1907, in Camera
Deputatilor din Budapesta, politicienii maghiari insistasera
asupra rolului concret al acestor institutii intrucat, citez:
"...avem nevoie (argumentau acei politicieni citati de Popa �
n.a.) de un tratament si un mijloc care sa asimileze prin cultura,
toate elementele si clasele sociale care formeaza statul.�
Aceasta idee era de altfel afirmata anterior si de Aurel Filimon,
bibliotecar si apoi director (1922-1940) al Bibliotecii orasenesti
din Targu-Mures.
Este, in mod evident si neindoios, o pozitie exclusivista a
statului austro-ungar, iar activitatea primarului Bern�dy din
primul sau mandat se circumscrie acestui obiectiv urmarit de
stat, si care era atat de clar enuntat in 1907 de politicienii
maghiari.
Acest fapt nu scade cu nimic din meritele edilitare ale dr.
Bern�dy Gy�rgy, care va obtine un nou mandat de primar,
intre 1926-1929, in timpul Regatului Romaniei. De altfel, un alt
istoric roman, Traian Dusa, intr-o carte a sa, referindu-se la
primarul maghiar, va sublinia, citez: "�om cu vederi liberaldemocratice,
plin de initiative si personalitate, care a aratat
necesitatea unei astfel de constructii in care sa functioneze
Conservatorul orasului, biblioteca publica, o sala pentru
spectacole de teatru, opera, concerte, galerii de arta,
cinematograf etc��
Este insa o abordare incompleta, pentru ca interesul
profesorului Dusa s-a focalizat doar pe destinatia de dupa
1918 a Palatului Culturii din Targu-Mures si nu abordeaza,
catusi de putin, obiectivul initial al constructiei. Tinand
seama de timpul (si locul) cand isi publica cartea profesorul
Traian Dusa - 1970, la Targu-Mures - este insa lesne de
inteles, ca tratarea anumitor subiecte se facea "cu
menajamente�, pentru a nu sensibiliza - in opinia regimului
comunist - buna intelegere romano-maghiara.
Pentru a intelege pe deplin personalitatea primarului
Bern�dy Gy�rgy, personal consider ca este foarte important
ca ea sa fie abordata si din perspectiva exercitarii celui
de-al doilea mandat al sau, respectiv cel dintre anii 19261929, dar si dupa incheierea mandatului, intrucat Bern�dy
a ramas in continuare o personalitate politica importanta.
In Fondul personal Bern�dy Gy�rgy, am putut consulta
foarte multe documente in limba romana, intrucat o parte
importanta ca numar dintre documentele arhivate sunt si in
limba romana.
Este vorba, in special, despre unele procese-verbale ale
sedintelor Consiliului municipal, procese-verbale ale unor
negocieri purtate de catre anumiti lideri politici maghiari
cu anumite partide romanesti, referate asupra unor
chestiuni administrative, constatari, mandate si
imputerniciri, chiar si ciorne ale unor discursuri pe care
primarul Bern�dy Gy�rgy le-a sustinut cu unele ocazii
festive.
Documentele sunt interesante, instructive si...
edificatoare. Edificatoare pentru perspectiva pe care ti-o
ofera in intelegerea a ceea ce a insemnat si inseamna
compromisul politic si limitele lui, precum si a impactului
acestuia in sferele vietii publice. Sunt edificatoare si pentru
intelegerea unei laturi mai putin relevate a politicianului
maghiar dr. Bern�dy Gy�rgy.
(Va urma)
Prof. NICOLAE BALINT, publicist
