,,Evolutia lumii moderne aduce tot mai multe tentatii si pericole
pentru copiii nostri. Cea mai grava greseala pe care noi, adultii
responsabili de cresterea si educarea copiilor, o putem comite este
sa ne prefacem ca aceste probleme nu exista ori ca ele "nu ni s-ar putea
intampla noua niciodata�, sunt doar stiri la TV ori doar povesti auzite de la
altii. "Disparitiile de copii sunt o realitate a zilelor noastre si trebuie tratate
cu maxima atentie�, spunea inspector Andreea Pop, purtator de cuvant la
IPJ Mures. Domnia sa adauga ca ,,in judetul Mures, in acest an, 23 de minori
au fost dati disparuti si toate disparitiile au fost solutionate. In majoritatea
cazurilor vorbim despre fete, iar din punct de vedere demografic, 15 au fost
din mediul rural si opt din cel urban si, referitor la varsta, un singur caz a
fost reprezentat de un copil de 12 ani, restul avand varste de peste 14 ani�.
Toate cazurile au fost reprezentate de plecari voluntare de la domiciliu,
iar motivele invocate de copiii care parasesc domiciliul sunt
singuratatea, certurile in familie, probleme sentimentale, lipsa de
comunicare. Ceea ce ei nu realizeaza insa sunt pericolele la care sunt
expusi odata plecati de acasa sau din centrele de ocrotire.
De ce fug de-acasa copiii? Pentru ca au luat o nota mica sau au absente,
pentru ca acasa sunt pedepsiti cu bataia. Nimeni nu fuge de bine. Fugarii
dau semne de tulburari emotionale si psihice si primul semn ca randamentul
lor e in prabusire e catalogul de la scoala. Baietii fug de-acasa din dorinta de
a deveni, prea timpuriu, independenti. Cauta slujbe sezoniere si ajung, cel
mai adesea, sa fie exploatati prin munca. Fetele pleaca de acasa pentru ca
parintii le interzic relatia de prietenie cu "marea iubire� a vietii lor. Si ajung,
uneori, sa fie exploatate sexual. In toate aceste situatii de vina e lipsa de
comunicare intre parinti si copii. In lipsa unor argumente, copilul se va simti
prizonierul unor reguli impuse. Din care, evident, va incerca sa evadeze.
Inspector Andreea Pop recomanda parintilor: ,,Solutia este comunicarea.
Oricat de greu vi s-ar parea, puteti sa ajungeti la un dialog cu copilul
dumneavoastra. Cu conditia sa-l tratati ca pe un partener de discutie, cu
drepturi depline. Inclusiv cu dreptul de a va contrazice, daca are argumente.
E o arta a negocierii, in care fiecare trebuie sa lase de la el, pentru a se
ajunge la un consens. Atunci cand copilul va ameninta cu fuga de acasa,
nu-i raspundeti niciodata �pleaca�. Va simti ca nu puneti niciun pret pe el.
Nu-i spuneti nici �te snopesc cu bataia�. Violenta este arma celor lipsiti
de rationament. Incercati sa-i oferiti o perspectiva a acestei aventuri,
descurajandu-l. Spuneti-i cat de mult ati suferi daca n-ati mai stii nimic de
el o zi intreaga, spuneti-i cat de mult inseamna el pentru dumneavoastra.
Daca inevitabilul s-a produs si copilul a plecat de-acasa, atunci cand e
gasit, mergeti impreuna la un psiholog care sa va ajute sa gasiti o cale de
comunicare. E un pas necesar pentru ca, daca a plecat de-acasa o data,
el poate repeta gestul oricand!�. Pentru alte informatii ori sfaturi utile,
accesati www.copiidisparuti.ro.
