Voi incheia seria "Amintirilor�, cu articolul dedicat gazetarilorjurnali
sti, de ieri si de azi, pe care i-am cunoscut, mai intai, citindu-le
articolele in cotidiane si reviste, nationale sau locale.
Am fost transferat fortat la Targu-Mures, la cererea organelor de
stat si administrative de partid ale Regiunii Mures Autonoma Maghiara,
aflata in plin proces de industrializare, pentru ca era strict necesara
infiintarea Inspectoratului de Stat pentru Cazane si instalatii de Ridicat.
La o sedinta la Combinatul Chimic, am fost prezentat ca omul trimis
de Guvern pentru aceasta misiune si ca trebuie sa fiu ajutat cu sediu si
ceva ingineri specialisti in domeniu. Atunci, am fost recomandat unui
jurnalist de la ziarul local "Steaua rosie�, respectiv Pascu Popsor, care
mi-a luat un interviu, apoi m-a invitat la redactie si mi-a propus niste
colaborari cu articole pe teme tehnice. Intre noi, s-a legat o stransa
prietenie si in ziar au aparut multe articole sub semnatura. Pentru
colaborare, primeam frecvent bani prin mandate postale, sume pe care
le cheltuiam la intalnirile cu prietenii, fiind singur in Targu-Mures, intrucat
familia imi ramasese in Moldova. Orasul imi era necunoscut, dar cel
mai greu imi era ca nu stiam ungureste. Tot prin Popsor, mi s-a cerut sa
colaborez si la ziarul maghiar "Voros Zaszlo�, prin traducere de texte,
dar sub semnatura mea. Aici, insa au aparut niste ciudatenii si le-am
cerut ziaristilor sa mi le explice. Amintesc ca toate controalele mele le
incheiam cu acte scrise in limba romana oficiala. La Gheorgheni, am
intalnit un director pe nume Lungu. Bucuros ca am cu cine vorbi in
romaneste, am ramas surprins ca acesta imi raspundea numai in
maghiara. "Mai, sa fie - m-am mirat eu - cum e posibil?� L-am rugat sa
vorbim romaneste, fara translator, dar el mi-a dat un raspuns, stalcind
limba romana: "Domnule ingineru, eu sunt sacui si nu prea stiu limba
dvs. As, cat despre nume, aici toti sunt unguri. Iar dvs. scrieti articole la
ziarul unguresc din Targu-Mures, asa ca noi va vorbim pe limba in care
ati scris�. Am mai avut probleme de acest fel, chiar cu senatorul
Verestoy de azi, pe atunci un tinerel care lucra in industria lemnului.
Alt caz hazliu. La o unitate, mi s-a pus pe delegatie o stampila in
ungureste, iar greseala a fost observata numai la Bucuresti, unde miam
trimis decontul. Delegatia mi-a fost returnata, cu mentiunea: "Tov.
Roman, unde ati efectuat deplasarea, in Romania sau in Ungaria? Va
rugam refaceti decontul cu stampila in limba oficiala a statului�.
Toate aceste intamplari le comentam cu ziaristii de la "Steaua rosie�, care
pateau la fel in deplasarile lor prin defuncta Regiune Autonoma Maghiara.
Am regretat mult disparitia lui Pascu Popsor, imi devenise bun prieten,
la fel ca si alti jurnalisti de la "Steaua rosie�, dar si de la "Cuvantul
liber�, cu care colaborez si in ziua de azi.
