Stuparii mureseni detin nu mai
putin de 14.ooo de familii de
albine. De la care strang, anual,
in medie, peste 3.000 de tone de
miere. In mare parte, avand
calitati curative si gustative
ecologice. Principalii beneficiari
ai acestui complex alimentmedicament,
un adevarat elexir al
sanatatii, sunt nemtii, austriecii,
elvetienii, suedezii, finlandezii,
danezii si norvegienii. Noi, romanii,
din pacate, ne indulcim ceaiul,
cafeaua, prajiturile si compoturile
cu zaharul rafinat chimic. In mare
parte obtinut din trestie. Si adus
din Cuba si Brazilia. Pentru ca
productia romaneasca de sfecla
de zahar s-a redus de zece ori,
comparativ cu anul 1989. Agricultura
mureseana cultivand-o pe
aproape 15.000 de hectare. Din
cele aproape 15 fabrici ale
Transilvaniei, pentru prelucrarea
sfeclei de zahar, au mai ramas
numai cele de la Ludus-Mures si
Bod-Brasov. Dar sa speram ca
vom gandi altfel care sa fie proportia
intre mierea de albine si
zahar. Nu de alta, dar se pare ca va
fi un sezon pastoral de exceptie.
Debutul facandu-se la florile de
papadie. Urmeaza cele de salcam.
Prisacarii mureseni ducandu-si
stupinele in cele mai mari si productive
plantatii naturale. Precum cele
de pe dealurile si vaile podisului
Tarnavelor. Respectiv cele situate
de o parte si de alta a drumurilor de
hotar dintre satele Zagar-ViisoaraCund-Ormenis-Laslau Mic-Suplac;
Corunca-Padurea Vatman-AcatariChendu-Tigmandru; Danes-CrisMalancrav; Coves-Barghis-AposPelisor-Zlatna-Alma Vii-Dupus;
Nemsa-Mosna-Axente SeverAgarbiciu-Seica Mare; TapuMicasasa-Valea Lunga. Pana
aproape de Blaj. Va urma, apoi, roitul
stupilor. El se va suprapune peste
culesul in pastoral al mierii, polenului,
laptisorului de matca si
propolisului, la tei, la rapita si la
floarea soarelui. Stuparii mureseni,
mai saracuti si mai in varsta, raman
in livezile si fanetele din vetrele
satelor, precum si in pajistile
floricole de la lizierea padurilor
din zona muntilor Gurghiului,
Calimanilor si Giurgeului.
Precizez, spre aducere aminte,
ca Romania gazduia, candva,
sediul Apimondiei, institut situat
in Baneasa-Bucuresteana. Si
detineam locul intai in lume.
Acum, mai detinem peste 110.000
de familii de albine, cu o medie
anuala a recoltei de 35 de kilograme
de miere. Si de cea mai
buna calitate! Putem fi, curand,
aproape unde am fost. Adica,
printre primele zece tari ale lumii,
in albinarit pastoral si ecologic. De
aproape doua decenii lipsind din
geografia tarii mari poluatori ai
industriei romanesti! Astfel ca,
putine tari din lume au un astfel
de aer curat, si o vegetatiefloricola
atat de bogata si diversificata!
Intinse suprafete de
fanete si paduri din Podisul Transilvan
fiind declarate "Monumente
ale naturii�!
ioan.vulcan@yahoo.com
