Cumpărând lesnicios pământul românesc al bătrânilor locuitori ai satelor ardelene de pe streașina împădurită a Munților Făgăraș, străinul de țară, de limbă și de neam nu face altceva decât să-i dezmoștenească definitiv și pentru totdeauna pe urmașii țăranilor făgărășeni care au trudit în America. Cei care, în acele vremuri îndepărtate și grele, au plătit grofilor unguri și baronilor sași mii și mii de dolari pentru fiecare petec de pământ. Iar acum, ironia soartei, precum și proasta și nedreapta orânduială, reînnoadă vechiul și nedreptul circuit comercial al pământului transilvan. Pentru că ce este altceva dacă nu această nefirească plecare a țărânii strămoșești de la cei mulți, săraci și bătrâni, la cei puțini și bogați. Adică, un păgubos și necreștinesc „transfer funciar", făcut cu acte notariale în toată regulă. Inițial, doar în limba română, chipurile pentru a nu le frânge bătrânilor țărani și ultima fărâmă de patriotism. Apoi, nemaiavând trebuință de știința și consimțământul lor, în limba adevăratului stăpân, tristul fenomen generalizându-se la nivelul întregii țări! Însă nicăieri, ca în Transilvania, cu atât de grave urmări chiar și pentru cel mai apropiat viitor! Poate că și de aceea ne merităm soarta de a pribegi prin neagra străinătate, spunând că ne tratăm ca să ne treacă cheful de a mai spune că suntem români!
