Deşi cu populaţie românească de peste 50 la sută, şcoala din Corunca nu are clase pentru copiii acesteia!

Distribuie pe:

Scrisoare deschisă adresată d-lui inspector şcolar general Ştefan Someşan

Vă amintesc, stimate d-le profesor, că în curând se împlinesc doi ani de când am demarat primele demersuri pe lângă instituţia condusă de dumneavoastră şi pe lângă Primăria Corunca pentru înfiinţarea învăţământului preşcolar şi primar în limba română în comuna Corunca.

În luna ianuarie 2013, în calitate de consilier local în comuna Corunca, mi s-a adus la cunoştinţă nemulţumirea unor părinţi privitoare la lipsa unei grădiniţe şi şcoli primare cu predare în limba română, în condiţiile în care la acea dată populaţia românească din comună ajunsese la aproape 50%, numărând circa 400 de şcolari.

Doamna primar Takács Olga şi dl director Fülöp Rezsõ au motivat inexistenţa claselor cu predare în limba română prin lipsa solicitărilor din partea elevilor români. Eu aş completa, şi maghiari, pentru că şi aceştia ar putea fi interesaţi de studiul la secţia română.

Mi s-a părut straniu că o şcoală nouă, inaugurată în anul 2010, printre cele mai moderne din judeţ, cu laboratoare dotate, teren de sport artificial, este evitată de şcolarii comunei.

După doi ani de încercări, mi-am dat seama că nu se doreşte înfiinţarea secţiei române în această şcoală. Chiar şi doamna învăţătoare, care de mai mulţi ani preda celor 12-16 elevi de la secţia română, clasele I-IV, la grămadă, preferă ca totul să rămână aşa, ca în secolul XVIII. Acest model de învăţământ bazat pe mila oamenilor şi a fundaţiilor spre binele unora este dăunător şcolarilor. Asta nu se cheamă educaţie, ci bătaie de joc. Este ruşine şi neputinţă ca la 3 km de Târgu-Mureş să persiste acelaşi model de învăţământ ca şi în cătunele din Apuseni: clasele 1-4 împreună.

Părinţii care se interesau de şcoala din Corunca erau informaţi că nu există secţie română pentru că nu au fost solicitări. Nu s-a făcut până la aceasta dată nici un studiu privind necesitatea înfiinţări unor asemenea clase.

În luna februarie 2013, când se întocmea programa şcolară pentru anul de studiu 2013-2014, am solicitat Consiliului local Corunca iniţierea de măsuri în vederea promovării în rândul populaţiei comunei Corunca a Şcolii gimnaziale. Mi s-a refuzat cererea de tipărire a câtorva sute de pliante de promovare a şcolii pe motiv că nu sunt bani şi e nevoie de o rectificare de buget. Nu s-au găsit 1.000 de lei în bugetul celei mai bogate comune din judeţ pentru aşa ceva, dar s-au găsit 35.000 de lei pentru dotarea şcolii cu costume populare secuieşti. Rectificarea s-a făcut de abia pe 28 august 2013, când era deja prea târziu pentru a mai obţine ceva înainte de începerea noului an şcolar.

În paralel, m-am adresat şi Inspectoratului Şcolar, prin cererea nr. 357/22.04.2013, cât şi Ministerului Educaţiei Naţionale, prin cererea nr. 8328M/12.04.2013. V-au fost solicitate lămuriri chiar din partea senatorului Marius Paşcan. Mi-aş permite să vă amintesc răspunsul comunicat de dv. subsemnatului, Ministerului Educaţiei Naţionale şi d-lui senator Marius Paşcan: „În ce priveşte faptul că, în unanimitate, copiii romilor urmează cursurile la secţia maghiară, aţi răspuns că fiecare familie are dreptul de a alege unde îşi şcolarizează copilul.

Referitor la faptul că microbuzul care transporta şcolarii doar din satul Bozeni, comuna Corunca, şi nu şi din zona Vaţman, în urma discuţiilor cu domnul director şi cu doamna primar, ni s-a confirmat faptul că nu există nicio solicitare în acest sens, deoarece toţi copiii din zona Vaţman, indiferent de etnie, frecventează şcolile din Târgu-Mureş.

Un alt aspect sesizat de petent este acela că, în anul 2010, când la inaugurarea noii şcoli au participat unii lideri maghiari din judeţul Mureş, vă comunicam faptul că clădirea şcolii este administrată de consiliul local şi nu de Inspectoratul Şcolar Judeţean …"

Nu pomeniţi nimic legat de motivul lipsei învăţământului în limba română în localitatea Corunca.

Înainte de a comenta răspunsul dv., care a reprezentat singura măsură întreprinsă de inspectorat, de atunci şi până în prezent, vă fac cunoscut art. 20 din Legea Educaţiei Naţionale!

„ART. 20 (1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea.

(2) Neîndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii."

Din punctul meu de vedere, aceste autorităţi sunt: Inspectoratul Şcolar Mureş, Primăria Corunca, Consiliul local Corunca şi Direcţiunea Şcolii Gimnaziale „Tholdalagi Mihaly" Corunca.

Pentru a nu fi acuzat de discriminare ori de intoleranţă, voi face referire la prevederile din Legea Educaţiei Naţionale, care reglementează învăţământul pentru minorităţile naţionale. În fond, până în anul 2014, când populaţia românească din Corunca a întrecut ca număr pe cea maghiară, românii erau în minoritate. O minoritate în propria ţară, care se luptă pentru a avea o şcoală cu predare în limba lor maternă.

Art. 45, alin 7, din Legea E.N. prevede: „(7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă, sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă."

Aşadar, domnule inspector şcolar general, de ce doar cei 15 şcolari maghiari din Bozeni beneficiază de prevederile legii şi sutele de şcolari din zona Vaţman sunt ignoraţi?

Pe părinţi i-aţi întrebat sau v-aţi mulţumit cu răspunsul celor doi opozanţi ai românismului din Corunca, d-na primar şi dl director al şcolii? Cu toate că am cerut să fiu inclus ca voluntar în programul de promovare a învăţământului în limba română, fiind iniţiativa mea, am fost refuzat de d-na primar şi C.L. Corunca. A fost desemnat doar directorul şcolii, iar eficienţa a fost zero.

Cum vă explicaţi faptul că la inaugurarea şcolii din Corunca, reabilitată cu 1,5 milioane de euro, finanţaţi de Guvernul României, nu a participat nici o oficialitate din partea Inspectoratului Şcolar?

Liderii UDMR şi-au însuşit toţi laurii pentru această investiţie. Mai mult, a lipsit cu desăvârşire orice însemn al statului român, drapel, panglică tricoloră, eşarfă tricoloră la primar.

Dumneavoastră aţi acordat sarcina de a înfiinţa o secţie cu predare în limba română unui director care a condiţionat angajarea unei femei de serviciu la şcoală, pe o perioadă, determinată de cunoaşterea limbii maghiare.

Faptul că până şi şcolarii de etnie romă din Corunca studiază într-o altă limbă minoritară, adică limba maghiară şi nu în limba statului, este dovada incompetenţei sistemului educaţional din această ţară. Incompetenţă ajunsă la apogeu în aceşti ultimi ani, când nici măcar abecedarele nu au fost acordate la timp şcolarilor, când plagiatul a fost legiferat şi trădarea de neam a devenit politică de stat.

Eu nu am ce să le reproşez reprezentanţilor comunităţii maghiare pentru eficienţa cu care îşi promovează interesele etnice, culturale şi cele legate de educaţie. Este normal să procedeze aşa. Este chiar un model de urmat. Consiliul Judeţean Harghita cheltuie anual sute de mii de lei pentru promovarea învăţământului în limba maghiară în paralel cu sumele uriaşe primite din partea guvernului de la Budapesta, cu acelaşi scop. Reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Harghita scormonesc toate cătunele locuite de ceangăi din Moldova şi îi trimit la şcoli din Miercurea Ciuc, unde le asigură gratuit şcolarizare de calitate, plus cazare şi masă în internate. Ei nu au aşteptat solicitări de la nimeni, din contră, au dus o adevărată muncă de lămurire pe lângă părinţii ceangăi care nu vorbeau ungureşte decât câteva cuvinte.

În schimb, autorităţile din Mureş nu au ochi să vadă ce se întâmplă la 3-4 km de Târgu-Mureş cu copiii colegilor lor, ce muncesc în instituţiile târgumureşene. La fel de vinovate sunt şi autorităţile din Corunca.

Să ştiţi, domnule profesor, că părinţii copiilor români, privaţi în localitatea în care trăiesc de dreptul constituţional la educaţie în limba statului, nu sunt asistaţi social, pentru care nu contează calitatea educaţiei acordată copiilor lor. Părinţii acestor copii sunt în marea lor majoritate intelectuali, funcţionari publici ori oameni de afaceri care au pretenţii vizavi de educaţia fiilor lor. Ei îşi vor înscrie cu plăcere copii în şcoala din Corunca când vor simţi că aceşti copii sunt doriţi şi trataţi pe picior de egalitate, nu ca venetici.

Vă asigur că, dacă veţi desemna persoane competenţe, care să ia legătura cu toţi părinţii din comuna Corunca şi veţi reuşi să-i convingeţi de eficienţa celor 1,5 milioane de euro investiţi de Guvern în această şcoală, veţi avea solicitări din partea părinţilor.

Dacă veţi desemna câteva învăţătoare de elită, cărora C.L. Corunca le va asigura transport gratuit şi alte favoruri, exact ca şi învăţătoarelor care vin în prezent tocmai din Ceuaşul de Câmpie să predea în această şcoală, veţi avea solicitări.

Dacă veţi asigura transportul şcolarilor cu microbuzul şcolii din toate zonele îndepărtate ale comunei, cum ar fi Vaţmanul, unde nici transport local nu există, veţi avea solicitări.

Dacă veţi asigura program „after school" în şcoala gimnazială din Corunca, veţi avea solicitări.

Îmi exprim speranţa că printr-o implicare maximă din partea dv. şi a instituţiei pe care o conduceţi, anul şcolar 2015 -2016 va aduce îmbunătăţiri majore în structura învăţământului preşcolar, primar şi gimnazial din comuna Corunca, spre binele tuturor şcolarilor. Având în vedere că proiectul de programă şcolară pe anul şcolar 2015-2016 nici nu s-a încheiat, vă rog să introduceţi şi clase cu predare în limba română.

Lasă un comentariu