O „veşnică" întrebare: De ce nu avem autostrăzi?

Conform unui studiu al Companiei de consultanţă A.T. Kearnei - citat de Mediafax - densitatea drumurilor în România este de patru ori mai mică faţă de alte state din Europa de Vest şi Centrală şi de 14 ori mai mică faţă de densitatea din ţările dezvoltate. Şefii de la drumuri şi miniştrii Transporturilor au avut miliarde de lei de la buget şi din fonduri europene şi 25 de ani la dispoziţie să construiască autostrăzi.

Rezultatul? Au făcut abia 400 de kilometri, restul până la 700 fiind construiţi înainte de 1989.

Aşadar, revine vechea întrebare: de ce nu avem autostrăzi? Cauzele sunt multe. Potrivit analiştilor, au fost ani în care nu s-a absorbit niciun euro de la UE şi în care nu s-a turnat niciun kilometru de asfalt. În plus, dacă totuşi s-a construit ceva, s-a dat în folosinţă cu întârziere şi cu „defecte": lipseau parcări, telefoane de urgenţă sau parapeţi şi garduri de siguranţă. Analiştii economici enumeră, apoi, şi alte deficienţe, printre care: lucrări la suprapreţ, deficienţe în concesionare, asfaltul turnat „cu lopata", studii de milioane de euro. Bunăoară, CNADNR vrea studii de fezabilitate pentru zece autostrăzi, însumând 975 kilometri, estimând nişte costuri de până la 78 milioane euro, inclusiv TVA. Numai anul trecut s-au alocat pentru studii aproximativ 53 de milioane de euro. Ceea ce l-a făcut pe actualul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, să declare că: „Nu am absorbit fonduri UE şi ne batem joc de cele care vin".

Acum, în 2015, optimismul şi-a făcut din nou loc în acest domeniu. Ioan Rus a anunţat în faţa camerelor de luat vederi că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă la 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016. El a mai spus că, până în 2030, ar fi nevoie de o finanţare de aproape 30 de miliarde de euro, pentru ca, în viitorii zece ani, să fie construiţi 2.700 de kilometri de drum. Numai că „bâjbâiala" de până acum continuă: dacă până acum planurile ministrului Rus implicau construirea de drumuri expres în loc de autostradă, recent a revenit asupra lor, dându-ne asigurări că, în cazul unor rute, nu există justificare pentru a începe construcţia ca drum expres. Deci, promisiuni (planuri de viitor) sunt. Să vedem dacă vor fi şi bani suficienţi!

Şi mai e o problemă: costurile. Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, România plăteşte de trei ori mai mult ca Bulgaria la kilometrul de autostradă construit. Astfel, în perioada iunie 2010 - iunie 2011, pentru 96 de contracte de execuţie pentru construcţii de drumuri şi de servicii au fost încheiate 203 acte adiţionale. Conform sursei citate, niciun proiect de autostradă nu s-a încadrat până acum în standardele de cost stabilite prin lege. S-a dat exemplu tronsonul de autostradă Bucureşti - Moara Vlăsiei, care a avut un cost pe kilometru de 9,4 milioane de euro, în timp ce standardul de cost este de 3,86 milioane de euro.

Cea mai scumpă autostradă construită în România a fost tronsonul Câmpia-Turzii-Gilău (51, 8 km), pentru care statul român a achitat aproape 4 miliarde de euro! Altfel spus, deşi nu prea avem bani, s-au efectuat totuşi lucrări la suprapreţ. Cât despre cazurile de fraudare a banilor, ce să mai vorbim. Potrivit unui raport al Departamentului de Luptă Antifraudă, Nelu Iordache, fostul patron al firmei angajate să toarne asfalt - Romstrade, şi-ar fi cumpărat un avion cu banii europeni primiţi pentru construcţia autostrăzii Arad-Nădlac! Fără comentarii!

Lasă un comentariu