Subiectul

Stratul limbii române (LXVI)

Simt nevoia să vă mărturisesc, dragi cititori, că deseori întrec măsura, în tratarea unor aspecte de limbă. „Măsura" ar însemna, în primul rând, răbdarea Dumneavoastră de a lectura tabletele acestea, apoi ar mai însemna economia de spațiu a cotidianului, pe care îl așteptați din dorința de informare rapidă, diversificată și atât de necesară.

Sigur că, din acest punct de vedere al informării cititorilor, Cuvântul liber, prin strădania colectivului redacțional, și în primul rând a redactorului-șef, profesorul Lazăr Lădariu, se află în topul ziarelor regionale din țară. Îmi vine să rostesc un „Bravo!", ca în vremea când elevi din județul Mureș se întorceau de la concursurile naționale cu diplome. Nu am renunțat la acest frumos obicei nici astăzi.

Credeam că am tratat suficient Subiectul (parte de propoziție preluată din limba latină - doar acest lucru ne propunem să demonstrăm!), dar am pătruns pe „alte cărări", în alte „hățișuri", în alte „taine" ale „necuprinsului ascuns"…

M-am gândit la exemplul: Ați venit toți (preluat din Teste de Limba Română pentru admiterea în învățământul superior, autor Mihaela Gheorghe, Brașov, 1995).

Cuvântul toți din exemplul dat are funcția sintactică de apoziție pe lângă subiectul inclus (voi). Mi-am dat seama „cât de la suprafață" am tratat eu subiectul inclus.

Prin urmare, subiectul neexprimat (inclus) poate avea un determinant, un atribut apozițional, atributul raportându-se la pronumele absent: voi.

Apoi un alt exemplu în care subiectul subînțeles (deci neexprimat) este reluat: „Va fi știind el ce va fi știind!". Reluarea subiectului are valoare stilistică, pe lângă un verb la modul prezumtiv (al cincilea mod personal, neintrodus încă în gramaticile școlare).

Interpretarea îi aparține tot Mihaelei Gheorghe, profesor la Universitatea „Transilvania" din Brașov. Am putea crede că e doar o schimbare de topică (subiectul aflându-se după predicat)…

Cu permisiunea dumneavoastră, dragi cititori, aș mai oferi un exemplu pentru reluarea subiectului (de data aceasta exprimat): „Tinereța ne înșală ea pe noi, dar noi nu putem înșela nicicând tinereța" (citat din prozatorul-preot Ion Agârbiceanu, a cărui casă memorială se află lângă Dealul Băilor, urcat de Fefeleaga, alături de Bator: „- Ghii măi, Batore... Ghii, măi sărace…") din Bucium - Șasa, localitate aflată în Munții Apuseni. E un deal pe care l-am urcat și eu!

Subiectul nedeterminat presupune o acțiune cu valoare generală, care poate fi atribuită oricărei persoane.

În limba latină se folosea substantivul homo, ca pronume nedefinit. Deseori homo apărea asociat cu nemo homo non posit (tradus, astăzi, nu se poate). În limba franceză și în cea provensală, homo (prin evoluție) a devenit impersonalul on. „On chante une chanson qui naît á chaque pas" (Se cânta un cântec care se năștea la fiecare pas) (Georges Chenneviere - 1884-1937).

Lasă un comentariu