Ce ar însemna crearea Statelor Unite ale Europei?

Distribuie pe:

Nu cu mult timp în urmă, tot mai mulți lideri europeni vorbeau despre crearea unui guvern unic european, ca soluție în drumul de realizare a Statelor Unite ale Europei (SUE), între care cancelarul Germaniei, Angela Merkel, și fostul președinte al Franței, Sarkozy. Ei susțineau că salvarea euro și a UE poate veni numai prin înființarea Uniunii Fiscale și bugetare condusă de un Minister Unic al Finanțelor, în cadrul Statelor Unite ale Europei.

Liderii Germaniei și Franței (cele mai bogate și puternice state din Uniune) susțin că singura cale de salvare este coordonarea (controlul) politicilor economice fiscale și financiare ale zonei euro, de către o conducere unică. Deci, Germania și Franța nu mai sunt dispuse să contribuie cu miliarde de euro pentru salvarea de la colaps financiar a țărilor care au cheltuit anual dublu, sau mai mult decât bugetul lor.

„Criza prin care trec economiile din zona euro pare să grăbească planurile liderilor europeni de a transforma actuala uniune monetară într-o adevărată confederație de state, condusă de un guvern economic real."

Grecia și-a schimbat guvernul, însă cu tot sprijinul financiar acordat de UE, de statele din zona euro, este din nou în fața colapsului financiar, al incapacității de plată a datoriilor față de creditorii și băncile interne și externe, care la rândul lor sunt în pagul falimentului, în ciuda refinanțării cu bani de la bugetele de stat.

Deci UE, în primul rând, moneda euro, nu pot fi salvate decât de înființarea unui Minister al Finanțelor Unic (prin modificarea Tratatului de la Lisabona în acest sens) care să întocmească un buget unic și să stabilească taxele și cheltuielile pentru fiecare țară în parte.

În ciuda faptului că aceste demersuri sunt privite cu răceală și chiar cu ostilitate (din partea unor state, componente, mai ales Marea Britanie), crearea unui Guvern European și a unui Minister al Finanțelor Unic ar putea să fie singura soluție pentru reușita acțiunilor de a stopa criza ce se amplifică, precum și prin creșterea competitivității, într-o lume care se polarizează în jurul unor economii puternice, precum cele din China și Statele Unite ale Americii.

Deși România este un stat aflat încă în afara zonei euro, care este, fățiș sau mascat, blocată de a intra în această zonă (exemplu, stoparea de către Olanda și Finlanda ca țara noastră să facă parte din Spațiul Schengen). Fostul președinte Traian Băsescu, prin declarațiile sale publice, susținea intențiile președintelui Franței și cancelarului Germaniei. El își argumentează susținerea prin faptul că „procesul de globalizare ne arată cât de mici suntem, fiecare în parte, în confruntarea cu capitalul, cu realitățile economice, cu piața. Guvernele au dovedit că pot fi înfrânte de voința investitorilor. Deci sistemul global va mătura tot ce este lipsit de forță, lipsit de capacitatea de a-l înfrunta, pentru că acum statele trebuie să-și pună problema să înfrunte efectele globalizării în partea lor negativă - faptul că statele nu mai sunt cele care dețin capitalul."

Până când se vor înfăptui intențiile de realizare a Statelor Unite ale Europei va trece ceva timp, încât România ar putea fi, până atunci, un stat al zonei euro. Însă, pentru a se ajunge aici, România trebuie să-i convingă pe cei care se opun să-și schimbe părerea, să o accepte acolo unde îi este locul, să devină un stat cu drepturi depline al zonei euro și al SUE.

Ce ar însemna crearea Statelor Unite ale Europei? „Conform celor doi lideri europeni, statele din zona euro trebuie să-și echilibreze bugetele și să respecte întocmai măsurile adoptate, când stabilesc noi proiecții bugetare.

De asemenea, va fi nevoie de coordonarea sistemelor de taxe și de cheltuieli și al politicilor sociale. Practic, toate măsurile existente și luate deja în zona euro trebuie aplicate unitar de către toate statele din UE, mai ales cele ce vizează legislația economică, cheltuielile bugetare, fiscale și sociale care contribuie direct la prelungirea nejustificată a crizei, ca și promisiunile populiste făcute, în companiile electorale, care duc la creșterea deficitelor bugetare și, implicit, la recurgerea la împrumuturi masive de euro, pentru plata salariilor (bugetarilor), pensiilor și ajutoarelor sociale, încât să fie ajutați cu adevărat cei săraci." Henrik Enderlein, profesor la Hertie School of Guvernamental din Berlin, susține că „este nevoie doar de o schimbare a mentalităților. Guvernele trebuie să înțeleagă că nu mai pot crea bugete naționale, ci unele europene, care să ia în calcul și acțiunile celorlalte state." Domnia sa este convins că un „ministru al finanțelor europene" ar putea coordona și supraveghea implementarea unor politici fiscale complementare ale statelor euro, pentru a stopa cheltuielile.

Un astfel de demers nu e simplu de înfăptuit, însă realizarea lui are efecte pozitive pentru cetățenii țărilor UE, ca și a celor din România, care se confruntă cu birocrația și corupția. Regulile stricte și precise venite de la un guvern european ar însemna stoparea, în bună măsură, a problemelor cu care se confruntă zi de zi. Însă, existența SUE, conduse de un guvern unic „nu garantează prosperitatea și creșterea competitivității în întreaga zonă euro și nici că statele membre își vor reduce datoriile. Exemplu în acest sens sunt Grecia, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda care au destule probleme economice și sociale în această perioadă critică." Totuși, „fără o coordonare fiscală și monetară, a unei politici comune și o armată puternică, Europa nu poate emite pretenții într-o lume dominată de capitalurile private și de țări sau uniuni de state tot mai puternice, dacă statele în culpă cheltuiesc mai mult decât produc. Acestea riscă să se autoexcludă din zona euro, din UE, dacă nu se vor încadra într-un deficit stabilit, și nu-și vor plăti datoriile față de finanțatori, pentru că Germania și Franța nu mai sunt de acord să le subvenționeze la nesfârșit cheltuielile nesăbuite."

Lasă un comentariu