Mai exact spus, de multe luni prețul barilului de țiței a scăzut mult, de puține ori a mai crescut, în același timp prețul carburanților la pompă a scăzut cu încetinitorul, în cele mai multe cazuri nesemnificativ. Explicația distribuitorilor: „Cotația barilului de țiței la bursă nu includ cheltuielile de transport, procesare, distribuție, care nu sunt influențate de cotația de la bursă, iar în al doilea rând, pentru că din prețul plătit la pompă de consumatori 60% ia statul sub formă de accize și TVA".
Însă, toate aceste motivații nu sunt relevante pentru a susține logica de ce, atunci când prețul barilului de țiței la bursă scade (cel mai mic a fost în ianuarie a.c. - de 50 de dolari, iar în februarie 2015 a crescut la 59 de dolari), reducerea prețului carburanților la pompă are loc cu încetinitorul, mai direct spus, după săptămâni bune. Dacă în 3 noiembrie 2014 prețul/litru de motorină era de 5,75, în 23 februarie 2015 a scăzut la 5,49 lei/litru când barilul de țiței cotat la bursă a scăzut la 59 dolari, față de 85 dolari, cât a fost în 3 noiembrie 2014. Acum când cursul de schimb al unui dolar a depășit baremul de
4 lei, cu siguranță prețul barilului de țiței, cotat la bursă, va crește, ca și cel al carburanților la pompă.
Din ultimele date emise de Uniunea Europeană, rezultă că benzina, fără taxe incluse-accize și TVA, este mai scumpă în România (1,17 euro/litru), decât în Bulgaria (1,02 euro/litru), decât în Polonia (1,05 euro/litru), Cehia (1,08 euro/litru) și decât în Ungaria, Luxemburg și țările baltice, iar motorina este mai scumpă la noi decât în 20 din cele 28 de state UE, excepție fiind Marea Britanie și Italia.
Deci, sunt puține speranțe ca benzina la pompă să se mai vândă cu 5 lei/litru, eventual dacă prețul barilului de țiței va scădea sub 50 de dolari/baril și să se mențină acolo o perioadă lungă, încât companiile din domeniu să aibă „timp de gândire" până să micșoreze prețul carburanților la pompă, măsură care se aplică cu încetinitorul cum ne-au obișnuit deja. Deocamdată, cotația barilului se află în creștere, oprindu-se la 59-60 de dolari cu tendință de staționare, chiar de scădere.
În concluzie, consumatorii de carburanți au de așteptat până la 1 ianuarie 2016, ca prețul la carburanți să se reducă odată cu intrarea în vigoare a proiectului noului Cod fiscal, în care se prevede (mai trebuie și aprobat de Parlament) reducerea nivelului accizelor la motorină cu 20%, iar cel al accizei la benzină cu 18,6%, iar reducerea TVA de la 24% cât este acum, la 20%. În urma acestor scăderi de taxe (dacă se vor aplica cum sunt prevăzute în proiect) litrul de carburanți vândut la pompă va fi de circa 5,45-5,5 lei, preț luat în calcul la stabilirea procentelor menționate în proiectul noului Cod fiscal. Aceste măsuri sperăm să mai potolească lăcomia companiilor din domeniu de a crește continuu profitul fără a le păsa de prețul plătit de consumatori. De fapt, vinovate de această stare de lucruri nu sunt companiile care au cumpărat resursele petroliere ale României, rafinăriile de prelucrare a țițeiului și rețeaua de desfacere a carburanților, ci guvernul Năstase, care a vândut bogățiile energetice ale țării, iar dacă rămâneau în proprietatea statului și exploatate corect, conduse de oamenii cinstiți, România nu ar fi nevoită acum să se milogească la FMI și Banca Mondială să ne acorde împrumuturi de ordinul a multe zeci de miliarde de euro pe care le vom plăti noi și urmașii urmașilor noștri.
