„Noi suntem înconjuraţi de minuni. Existenţa noastră este o minune! Noi nu putem explica legătura dintre corpul şi sufletul nostru. Fiecare dintre noi trebuie să creadă lucruri pe care nu le poate înţelege ori verifica. Există taine care aparţin doar lui Dumnezeu. Eu nu încerc să adun suveranitatea harului cu responsabilitatea omului. Amândouă sunt adevărate. Dumnezeu cunoaşte totul. Eu mă bazez pe cuvântul Său. Noi nu putem să rezolvăm toate problemele din această lume, nici să le explicăm. Să ne recunoaştem graniţele. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că drumul mântuirii este atâta de simplu. Cine vrea să meargă pe el nu trebuie să ştie multe lucruri grele. Credinţa în Iisus Hristos înseamnă viaţă. Eu m-am încredinţat Lui şi am viaţă veşnică, şi mă bucur de pacea conştiinţei şi a inimii".
Sir David Brewster (1781 - 1868), fizician scoţian cunoscut pentru descoperiri în domeniul reflexiei, polarizării, absorţiei difracţiei luminii, şi mineralogiei (proprietăţile optice ale cristalelor). Descoperirile sale au depăşit realizările ştiinţifice ale vremii. A perfecţionat stereoscopul lenticular, a inventat caleidoscopul, aparatul de fotografiat binocular, obiectivul polyzonal, farul de iluminare şi polarimetrul. „Unghiul Brewster" este folosit în toate aplicaţiile de adaptare a semnalelor radio la microscop pentru examinarea obiectelor
pe o scară moleculară, şi este esenţial pentru dezvoltarea de fibre optice, lasere şi la stadiul meteorologiei şi cosmologiei. Conform unor reviste de specialitate a vremii „El merită să fie amintit ca una din exponatele de mândrie ale omenirii. Ca un rezervor inepuizabil de vitaliate. A condus Institutul Francez şi a fost distins cu Medalia Copley, Medalia Rumford, şi Royal Medal".
* * *
„Am convingerea unei Fiinţe Divine, Creatoare a unei duble armonii: armonia care domină lumea neînsufleţită şi pe care o revelează ştiinţa mecanicii cereşti şi ştiinţa fenomenelor moleculare, apoi armonia care domină întreaga organizare a lumii vii. N-am fost materialist în nici o etapă a vieţii, spiritul meu neputând concepe această dublă armonie, ca şi cugetarea omenească, ar putea fi efectele întâmplării ".
Michel Eugene Chevreul (1786-1889), chimist francez, deschizător de drumuri în domeniul gerontologiei. El a formulat „Legea contrastului culorilor", şi a descoperit acidul margaric, cu rol important în descoperirea margarinei şi crearea primului tip de săpun, realizat din grăsimi animale. Pentru realizările sale a primit Medalia Copley în 1857. A devenit membru al Academiei de Ştiinţe şi director al Muzeului de Istorie Naturală.
***
„Domnilor, la ora cutare, minutul cutare şi secunda stabilită, trei mari aştri vor răspunde - nu la prezicerea voastră - ci la porunca lui Dumnezeu".
Francois Jean Dominique Arago (1786-1853), matematician, fizician, astronom şi politician francez. A executat operaţii geodezice pe coastele Franţei, Angliei şi Scoţiei. Faima sa e legată de contribuţiile de magnetism în co-descoperirea curenţilor turbionari şi în optică. A fost ales membru al Academiei Franceze de Ştiinţe, membru al Biroului de Longitudine şi director al Observatorului, membru de onoare străin al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe şi al Academiei Regale de Ştiinţe Suedeze. Numele Arago a fost atribuit capului Coos, Oregon/SUA, unor cratere de pe Marte şi Lună, şi unui inel al planetei Neptun, şi înscris între cele 72 de pe Turnul Eifel.
„1001 CUGETĂRI"
