Religie şi Folclor

După cuvântul revelat al Sfintei Scripturi vicisitudinile întăresc, oţelesc şi statornicesc spiritul omenesc în lupta dusă cu realităţile nu uşoare ale vieţii. S-a împlinit şi cu acest popor transilvănean cuvântul înţelept şi încurajator al Sfântului Apostol Pavel care zice: „Fraţilor şi cu necazurile ne lăudăm, ştiind că necazul naşte răbdare, iar răbdarea naşte încercare, iar încercarea naşte nădejde, iar nădejdea nu ruşinează, pentru că iubirea dumnezeiască s-a revărsat în inimile noastre de la Duhul Sfânt, care ni s-a dat" (Romani 5,4).

Într-una din scrierile sale, Mircea Eliade a sintetizat într-o pagină emoţionantă caracterul transilvăneanului, astfel: „Mărturisesc, din capul locului, că am o nesfârşită admiraţie pentru transilvăneni..., îi admir mai ales pentru adâncimea vieţii lor morale, pentru demnitatea lor românească, pentru bărbăţia lor dârzăşi dreaptă. Există în Transilvania o extraordinară cantitate de energie. Sunt acolo oameni care au în sângele lor secole de prigoniri şi primejdii, oameni care sunt obişnuiţi din moşi-strămoşi să spună adevărul cu orice risc. Oameni a căror viaţă are un singur sens: lupta. Cea dintâi revoluţie socială în Europa au făcut-o trei români din Transilvania - Horia, Cloşca şi Crişan. Cel mai mare mit politic al României moderne l-a creat Avram Iancu. Există o Transilvanie tânără, eroică, legendară. Există o generaţie întreagă de cărturari şi muncitori ardeleni care nu pot uita lupta istorică".

În privinţa poporului român din Transilvania istoricul D. Prodan ţine să facă următoarea precizare: „Iobagii se disting funciar, etnic, având, începând cu îmbrăcămintea şi sfârşind cu credinţele, un complex propriu cu totul distinct de al celorlalte popoare. Se disting religios, prin ortodoxie care s-a păstrat nealterată, necontaminată de alte religii, constituind o întreagă lume aparte opusă acelora. Poporul român a fost angrenat în ea încât aici ortodox este sinonim cu român şi identitatea acestora a devenit cu atât mai adevărată, încât în lipsa unui cler înalt, sau a unui cler mai cultivat ortodoxia a coborât, s-a adâncit în masă, a intrat în componenţa spiritului său... S-a confundat cu etnicul românesc, a devenit lege românească. Român, lege românească sunt cele două noţiuni care întreţin şi accentuează o conştiinţă românească, o conştiinţă de neam românesc distinctă de celelalte legi străine, de celelalte popoare de altă lege".

Spiritualitatea ţăranului transilvănean, bazată pe o trăire ancestrală, se manifestă cu precădere prin forme de exprimare orală, transmisă în lungul şir al generaţiilor, timpul estompându-se în simboluri înveşmântate în formule religioase. Solstiţiul de iarnă, sărbătorit şi de populaţiile primitive din timpuri imemorabile, devine al Naşterii Mântuitorului, de marcare a unui nou ciclu de activitate umană. De altfel, de trecerea dintre ani sunt legate organic cele mai frumoase creaţii ale spiritualităţii ţărăneşti, exprimate sub forme diferite: mersul după colăcei în Ajunul Crăciunului, colinda dominată de o concepţie pastorală, plugul purtat de-a lungul satului, jocul „turcii", lăsarea porţii deschise pentru cumpăna dintre ani. Felul de a-şi construi casa, de a se îmbrăca conform tradiţiei dacice comprimă originalitatea specifică a poporului nostru, prin care îşi atestă continuitatea.

Spaţiul acesta transilvănean este, rămâne şi va fi pentru totdeauna un izvor nesecat din care ţâşnesc adevăratele perle ale românismului, aceste perle fiind bineînţeles creaţiile folclorice, poeziile populare etc. care izvorăsc din folclorul atât de bogat al poporului românesc, în speţă, al spaţiului transilvănean. Prin folclorul nostru, noi, românii, ne păstrăm identitatea naţională.

 

Lasă un comentariu