„Gheorghe Cernea - amintiri etnografice"

În cadrul Muzeului de Istorie Sighișoara a avut loc deschiderea expoziției „Amintiri etnografice" dedicată etnofolcloristului Gheorghe Cernea (1898-1965), personalitate marcantă din zona Târnavei Mari, și nu numai, învățător de profesie. O viață a adunat ce alții nu pot să adune în mai multe generații. Iubitor de frumos, ani de-a rândul a cutrierat satele și orașele transilvane culegând nestemate ale patrimoniului artistic popular, posedând la un moment dat o colecție de etnografie populară românească de o deosebită valoare patrimonială. A devenit un model privind culegerea folclorului literar, a obiceiurilor, achiziționând piese etnografice din împrejurimile orașului Rupea, a satelor târnăvene, din Mărginimea Sibiului sau Hunedoarei. A lăsat manuscrise în arhiva Academiei Romane, materiale care își așteaptă rândul pentru a fi cercetate. Este vorba de o serie de monografii, culegeri de folclor de o deosebită valoare. Pe de o parte a fost etnofolclorist - culegător de creații populare, dar și un pasionat colecționar de obiecte tradiționale populare. A fost un veritabil muzeograf, tot ce a cules având alăturat un scurt istoric cu date precise, informații de mare preț, ajutând în acest fel cercetarea muzeografică prin identificarea locului de unde obiectele au fost colecționate. În perioada interbelică a reușit să publice o serie de broșuri folclorice, cum ar fi: „Obiceiuri de nuntă din județul Hunedoara", „Obiceiuri din Cofialm", „Strigături de joc din Paloș", „Cântece Ardelenești", „Cântări religioase", „Strigături de joc din Paloș" (satul lui de baștină). La Brașov și Rupea există o secție dedicată lui Gheorghe Cernea. Așa cum mărturisește în biografia sa, a lăsat ca testament organizarea unui muzeu etnografic la Sighișoara. În realizarea acestui muzeu a închiriat o casă la Sighișoara, în centrul orașului, compusă din patru camere, în Piața Unirii, în prezent str. Herman Oberth. În realizarea acestui vis a primit bani de la Guvernul român în vremuri destul de tulburi, în perioada războiului. Mai precis, printr-o scrisoare adresată Mareșalului Antonescu a solicitat bani în vederea construirii mobilierului adecvat expunerii obiectelor de muzeu. Mareșalul Antonescu, la nici o lună, a aprobat 100.000 lei, reușind să comande și execute mobilierul adecvat, mobilier cu vitrine din cristal, o lucrare cu totul aparte la vremea aceea. Din păcate, odată cu venirea regimului comunist acest muzeu a fost închis, colecția confiscată și, mai mult decât atât, Gheorghe Cernea ajunge în închisorile comuniste ca deținut politic. După ce a fost eliberat, cu aceeași dragoste de neamul său, a continuat munca de colecționar, adunând din satele transilvane obiecte de o mare valoare ale tradiției populare ce aparțin tezaurului poporului român. Așa cum spunea istoricul Nicolae Teșculă - director al Muzeului de Istorie Sighișoara - „Dorim o expoziție și, totodată, un eveniment pe care să le permanentizăm la inițiativa Municipiului Sighișoara, cu sprijinul Consiliului Local, al Muzeului de Istorie și al familiei moștenitoare, practic o expoziție permanentă, o secție de etnografie la Sighișoara". Prezenta expoziție conține o serie de obiecte reprezentative din „Colecția Cernea", obiecte de cult, icoane, lavițe de șezut și de zestre, unelte și obiecte casnice, mobilier pictat de perete, cât și haine reprezentative ale portului popular țărănesc din zona târnavelor. Cu această ocazie a fost prezentată broșura „Folclorul militar în opera lui Gheorghe Cernea", un remember de comemorare a celor ce s-au jertfit în prima conflagrație mondială.

 

Lasă un comentariu