Sala „Tonitza" a Hotelului „Continental" din Târgu-Mureș a găzduit, luni, 28 decembrie 2015, cea de a X-a ediție - jubiliară, a manifestării culturale „Punți de lumină", proiect inițiat și promovat de Asociația Culturală cu același nume, „sub bagheta" președintelui fondator, Mariana Cristescu, șeful secției cultură a cotidianului „Cuvântul liber".
Evenimentul, organizat în colaborare cu Despărțământul Județean Central Mureș al ASTREI și Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, în prezența președinților acestor organizații, Lazăr Lădariu, respectiv, Doru Dumitru Glăvan, a reunit în aceeași „casă" (cu pereți împodobiți cu icoane) și la aceași masă (încărcată cu… cărți) scriitori, poeți, publiciști, artiști plastici mureșeni, alături (ca și la edițiile precedente) de un public exigent și rafinat, conștient că actul de cultură, dincolo de canoane, genuri, specii, granițe și rigori, rămâne modalitatea cea mai simplă și cea mai adevărată de a-i apropia pe oameni, plasându-i, oricât de „durut ar fi drumul", sub „punțile" de lumină ale sufletului.
„E seara-n care icoanele tresar. /Vor prinde rădăcina lumii-n ramă". Versul lui Valentin Marica surprinde, fără a fi nevoie de alte cuvinte, simbolurile cuprinse în lemn și pe sticlă de iconarii Călin, Raluca și Roxana Bogătean.
„Colindători iau frigul pe la porți,/ Cerând nesomnul nostru… vamă". … „Vamă nesomnului" au adus, prin colind, Raluca și Roxana Bogătean, dar și cant-autorul sighișorean Traian Comșa.
Bogatul „arsenal" de volume recent apărute la editurile „Nico", „Vatra Veche" (director - dr. Nicolae Băciuț) și nu numai, a fost orânduit cu atenție și pricepere de dna Elena Horhat, dibace și competentă „cărturăreasă". Invitată de onoare a manifestării, dna prof. univ. dr. Anca Sîrghie, profesor asociat la Universitatea de Teatru din Târgu-Mureș în perioada 1996-2004, autoare a peste 20 de volume și 400 de articole în presa culturală din România și din străinătate, a vorbit despre aspecte mai puțin cunoscute din biografia sentimentală a lui Lucian Blaga, „strânse" în cartea domniei sale, Lucian Blaga și ultima lui muză, în strădania de „a scoate vălul de uitare" de pe chipul Elenei Daniello, cea care l-a inspirat pe poet într-o perioadă în care muzele păreau a-l fi uitat. În seria acelorași restituiri necesare, domnia sa a prezentat volumul Radu Stanca - Profil spiritual, scris în colaborare cu Mihai Diaconu.
Adăstând la momentul Blaga, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, de la Universitatea „Petru Maior", a prezentat o inedită comunicare despre perioada vieneză a lui Blaga, „într-o epocă a valsului, cafenelei și operetei", dar și cu uriașa cultură germană, care-i va influența opera filosofică.
Descoperită, încurajată și „debutată" de Mariana Cristescu, tânăra autoare Mihaela Rașcu este deja câștigătoarea mai multor premii literare la concursuri naționale. A vorbit despre recentul său volum, Oglinzile pământului, despre oglindă, ca mijloc de comunicare cu sinele și cu lumea exterioară, dar și ca „amprentă a faptelor tale, cunoscute sau necunoscute".
În pragul celor 80 de ani de viață, venerabilul Ilie Șandru de la Toplița ne propune - remarca Valentin Marica - o altă viziune asupra romanului, prin recentul său volum Așa a fost să fie „o carte deosebit de temeinică, un exercițiu literar foarte bine stăpânit, plasând în prim-plan fapta cea bună și având ca idee principală indestructibilitatea ființei românești, într-o nouă și originală abordare a romanului și a modului în care trebuie el conceput și scris, în zilele noastre".
Reghinul cultural a fost prezent prin grupul de la Casa de Cultură a Tineretului din municipiu, „păstorită" de artistul plastic Marcel Naste, recent întors cu o disticție de la Bienala de pictură de la Tivoli, autor al unei expoziții de pictură la Casa San Bernardo din Roma, organizată de Ordinul Cavalerilor Templieri și Asociația Casa Educațională Reghineană, organizator - printre altele - al unor festivaluri internaționale de folk, teatru și nenumărate activități pentru tineri.
Tot de la Reghin au venit... colindătorii - tată și fiică - Enea și Smaranda German, „întrerupți", de intermezzo-ul poetic al talentatei recitatoare Simona Cota.
De la Târnăveni, a fost prezent neliniștitul și rebelul Răzvan Ducan, cu poeme - absolut neconvenționale - din viitoarea sa carte, Vinul care n-a văzut struguri, dar și cu recentul Strigăt din curba lui Gauss.
„Scriem ca să nu se uite" - și-a rezumat, lapidar, demersul gazetăresc, Lazăr Lădariu, autorul unui impresionant volum de publicistică, incluzând o parte din editorialele publicate în „Cuvântul liber" în perioada ianuarie 2013 - octombrie 2015. „Menirea noastră, a ziariștilor - afirma domnia sa, explicând și imaginea sugestivă a ochiului de pe copertă - este să rămânem ochiul veșnic treaz la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, să lăsăm dovezi în urma noastră, despre cele pe care le-am trăit și le-am mărturisit, cu gând dus până la capăt". Volumul, sugestiv intitulat Veghe (coperta: Nicolae Băciuț, tehnoredactare - colega noastră, Ana Varo) este cel de al 17-lea din colecția „Marea Unire", prin care ambițiosul director al Editurii „Vatra Veche" se pregătește să întâmpine 100 de ani de Românie Mare.
Tot o carte de publicistică și, mai mult decât atât, un veritabil manual de gazetărie ne propune Valentin Marica prin Iarba Golgotei , adunând din arhivele Studioului de Radio Târgu-Mureș, „rodul" a peste 40 de ani de jurnalism radiofonic, autorul pledând pentru o mai riguroasă și responsabilă respectare a definițiilor și regulilor genurilor gazetărești.
…Idee reluată și dezvoltată de președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dl Doru Dinu Glăvan, invitat de onoare al manifestării, într-o impresionantă pledoarie pentru ziaristul- om al cetății, promotor al spiritului civic și al cuvântului care zidește, nu slujbaș cu simbrie pe la diverse posturi de televiziune sau aiurea. Domnia sa ne-a făcut tuturor plăcuta surpriză de a ne prezenta primul număr al periodicului independent al Uniunii Ziariștilor Profesioniști - UZP, avându-l ca editor pe Benone Neagoe, iar ca seniori editori pe Neagu Udroiu și Alexandru Mironov. Într-un interviu acordat publicației, dl Doru Dinu Glăvan creionează elementele de identitate ale acesteia: „În primul rând, profesionalismul membrilor noștri, apoi respectarea cu strictețe a Codului deontologic, a legilor. În UZP se intră și se rămâne numai având cazier penal alb. Suntem, recunoscuți ca parte în WAP (Asociația Mondială a Presei), iar legitimațiile internaționale, eliberate de UZP sunt valabile peste tot în lume". Cât despre jurnalistul aflat la început de carieră, „el trebuie să știe totul despre meserie, să fie cult, să învețe mereu și niciodată să nu fie complet mulțumit de sine. Achiziția de competențe, în zona aceasta a jurnalismului, este permanentă", este de părere președintele UZP.
Revenind la cărțile de poezie, semnalăm Albul tăcerii, avându-l ca autor pe dr. Dorian Marcoci, proaspăt ieșită din teascurile „Vetrei Vechi", și îndelung elaborata carte a Marianei Cristescu, Amor prohibit/Forbiden Love, ediție bilingvă română și engleză, în care dr. Valentin Marica deslușește „un moment critic al creației, tânjire spre frumos și adevăr, un moment dramatic, de înțelegere, în care poetul vede și se vede, cuprinde și se cuprinde, o carte a întregului, în care se manifestă, deopotrivă, omul, poetul și publicistul". Cuvinte la care autoarea acestor rânduri, în calitate de traducătoare a versurilor, adaugă doar că a descoperit în poezia Marianei Cristescu o formulă lirică proprie, de o rafinată distincție intelectuală, o încercare de a re-poetiza lumea, dezvăluind „ființa cântătoare" ce sălășluiește în fiecare dintre noi, într-un loc tainic, în care își dau întâlnire nostalgia purității și duioșia învăluitoare a paradisurilor pierdute.
„Maratonul" cultural de luni seara a fost încheiat… cu largi deschideri spre viitor: dr. Nicolae Băciuț ne-a informat ce... ne așteaptă în 2016: un secol și jumătate de când Eminescu a trecut prin Târgu-Mureș, 150 de ani de la nașterea lui George Coșbuc, 65 de ani de la nașterea lui Ioan Alexandru, momente ce se cer a fi marcate, trăite, consemnate. Țara sfântă din inima mea, Pretexte și contexte (volume de publicistică), Între Csilla și Caribda (consemnarea unei amare experiențe de viață, „grație" vremelnicei prezențe în foste guvernări a unor „nechemați în cultură") sunt cele mai recente cărți ale lui Nicolae Băciuț, care a mărturisit sincer că „facerea de cărți" a fost și rămâne pasiunea vieții sale.
În fine, dar, nicidecum în ultimul rând, se cuvine să consemnăm - cu respectul datorat vârstei și efortului fizic de a onora invitația, dar și încărcătura simbolică gestului - prezența la această ediție jubiliară a dlui Hajdu Gyõzõ, „scriitor maghiar și patriot român", după cum s-a autodefinit în alocuțiunea rostită.
Și, tot în fine (și tot nu în ultimul rând), îi menționăm pe cei cărora Mariana Cristescu, gazda manifestării și președinte al Asociației „Punți de lumină", le-a decernat Diploma Aniversară - 10, cu scuzele de rigoare pentru eventualele omisiuni: Anca Sîrghie, Ilie Șandru, Doru Dinu Glăvan, Valentin Marica, Nicolae Băciuț, Hajdu Gyõzõ, Lazăr Lădariu, Dimitrie Poptămaș, Cornel Sigmirean, Ileana Sandu, Călin Bogătean, Florin Bengean, Zeno Fodor, dr. Voica Foișoreanu, dr. Ioan Sita, Marcel Naste, Mircea Dorin Istrate, Ioan Judea, Vasile Luca, Romeo Morari, Ioan Berța, Răzvan Ducan, Alexandra Florea, Sorina Bloj, Mihai Monoranu, Rodica și Carol Puia, Viorica Feierdan, Elena Horhat, Mihaela Rașcu, Carmen Coșa (manager al hotelului „Continental") alți prieteni și colaboratori care au asigurat succesul celei de a X-a ediții a „Punților de lumină". N-au fost uitați nici (foarte) tinerii Andrei și Tudor Coco, deținători ai centurii negre, respectiv albastre, la Taekwondo, clubul Tornado (antrenor - Mathe Sandor).
Diplome au fost acordate, de asemenea, din partea Ligii Scriitorilor Români, reprezentată de poetul Mircea Dorin Istrate, președintele acesteia.
