Vineri, 12 august 2016, începând cu ora 17, pe stadionul CHIMICA din Târnăveni, se aniversează 40 de ani de la promovarea echipei de fotbal CHIMICA, fanion al orașului Târnăveni, în divizia „B", și 39 de ani de la câștigarea campionatului republican de juniori, kilometrajul fotbalului târnăvenean fiind dat puțin înapoi, iar florile ofilite stropite pentru reîmprospătare. Și unde ai fi putut în alte condiții să auzi parcă ecourile declamatorilor de odinioară? Acolo unde a debutat celebrul jucător și antrenor Bölöni, au cunoscut consacrarea: Vunvulea, Fazekas, Stoica, frații Bozesan, Dondos, Coca Ionescu, Moșuleț, Palfy, Gae, Marinos, portarul Gunes, Șchiopu, Schiau, Deac (Târcii), Vig, Solomon, Bănci, Oprișor, Vitan, Groza, Benyovsky Lazăr, Silitra, Asa, Szaeteleki, Pop (cartof) și mulți, mulți alții crescuți și formați în „grădina proprie", un centru de juniori foarte puternic.
Ce timpuri, ani frumoși, veselie, desfătare și bucurie la promovarea echipei în divizia „B"! Vis frumos împlinit al târnăvenenilor, după ani și ani de eforturi și speranțe. Anul promovării a fost anul 1976, cu diferende, încâlceli și contestații, din cauza unor așa-zise „mișmașuri" și acuze aduse echipei, niciodată dovedite. Poate de aceea, în legătură cu acest miracol numit fotbal, îmi aduc aminte, nostalgic și cu mare plăcere, de călătoria mea în interes de serviciu la Teheran, împreună pe același avion cu echipa națională de fotbal a României, cu Bölöni în echipă, student la vremea aceea. Antrenor principal era celebrul Piști Covaci, secund - înfumuratul domn Drăgușin. Mă cunoșteam cu Ladislau Bölöni de la Târnăveni și a fost o mare bucurie să ne întâlnim în avion, să discutăm despre lucruri din partea locului, evident și despre echipa de fotbal Chimica, echipa lui de suflet, la care a făcut junioratul și a jucat o bună bucată de vreme.
Alături de mine în avion, grav, Bölöni îmi spune: „Să știi, domnule Lechințan, că CHIMICA noastră, nu este promovată în divizia «B» din cauza unei contestații. Discută, te rog, cu domnul Drăgușin sau cu domnul Covaci care dețin detalii exacte. Ei te pot lămuri și să-i anunți imediat pe cei de acasă, ceea ce am și făcut printr-o scrisoare expres adresată domnului Marincel, secretarul Asociației sportive CHIMICA. L-am ascultat pe Bölöni, și îl abordez imediat pe domnul Drăgușin în această supărătoare chestiune, care îmi răspunde: „Nu vezi că mă ocup de echipa națională, nu de echipele mici?! Nu știu, nu cunosc, vorbește cu Piști Covaci, el este șeful Biroului Federal". Nemulțumit, întristat și contrariat de răspunsul neașteptat al domnului Drăgușin, mă îndrept pușcă spre domnul Piști Covaci, aflat în acel moment în intervalul dintre scaunele avionului. Ne așezăm amândoi pe banca mea și îi explic despre echipă, povestea promovării corecte a echipei. Domnul Piști Covaci (odihnească-se în pace) cu multă decență, amabilitate și eleganță îmi răspunde: „Lucrurile sunt foarte încurcate de către un individ de acolo, de la voi, numit Cândea. Dar imediat ce ne întoarcem acasă (echipa națională avea programat peste 3 zile un meci amical cu naționala Iranului) o să facem un birou federal, și o să luăm decizia corectă". Ceea ce s-a și întâmplat: un meci de baraj cu Metalul Aiud, disputat la București, câștigat de chimiști cu 2-0. Aceasta este pe scurt istoria romanțată a promovării echipei (lăsând la o parte multe alte animozități!).
De atunci au trecut 40 de ani (Chimica jucând decenii în divizia „B"), rând pe rând, după anii 1990-1995, echipe de tradiție ale fotbalului românesc, cu nume bine-cunoscute au ajuns să se stingă, printre ele și CHIMICA Târnăveni, „o gară mică unde nu se mai opresc nici trenurile"! Am putea crede că este un asalt al unor forțe cosmice obscure împotriva revenirii fotbalului târnăvenean. După ce ne-am furat singuri căciula, n-am putut gestiona nici istoria, nici economia, nici sportul. În limba lui „Pinocchio", să înțelegem că în Târnăveni nu mai există fotbal pentru că nu mai există economie. Și iată, uitarea e cea mai bună unealtă, ne permite să nutrim speranțe fie și false, o caznă micuță și o baie călduță de scuze și explicații!
Recent, celebrul Ladislau Bölöni , produsul fotbalului târnăvenean, s-a arătat dezamăgit de situația în care a ajuns terenul CHIMICA, fotbalul și orașul în care a făcut primii pași ai carierei de fotbalist: „Situația e gravă, dar problema e de fapt una economică. Combinatul era cel care ținea totul în viață, a dispărut și a dus la șomaj și sărăcie... A apărut un oraș trist, abandonat, unde tinerii nu-și văd viitorul și așa s-a ajuns și la dispariția sportului. Fotbalul este foarte important, dar sunt lucruri mai importante în viață. Mă gândesc la toți oamenii de acolo, de la sistemul de spitalizare, la pensionari și la tinerii care sunt nevoiți să plece. Situația lor este mai gravă decât o minge aruncată, șutată sau centrată. Îmi pare foarte rău." Este părerea unui mare jucător, mare antrenor de fotbal, care nu și-a uitat orașul de baștină și locul unde a deprins tainele acestui minunat sport sub bagheta unor antrenori de mare valoare.
Cinste, onoare și mulțumiri, felicitări foștilor componenți ai echipei CHIMICA: Gicu Vitan și Dumitru D. Silitra, care, sprijiniți de Primărie, au organizat acest nostim, frumos, înflăcărat și impresionant eveniment, sărbătoare în care cu multă satisfacție și bucurie, vom revedea fostele glorii ale fotbalului din Târnăveni, într-un meci-spectacol pe măsură.
