Infecțiile respiratorii rămân, și la ora actuală, indiferent de nivelul de dezvoltare al unei țări, principala cauză de boală infecțioasă la copil. Ele constituie, astfel, prima cauză de morbiditate (aproximativ 50% din cadrul consultațiilor în ambulatoriu), ca și de mortalitate la copilul sub 5 ani, în ciuda progreselor făcute în plan diagnostic și terapeutic. Decesul este produs, cel mai frecvent, de: pneumonii, afectarea epiglotei (cu edem marcat laringian) și bronșiolite.
Sursa de infecție este strict umană, reprezentată de bolnavi, infecții inaparente și purtători de virus. Nu există purtători cronici!
Transmiterea este aerogenă, direct prin picături de secreție naso-faringiană (picăturile lui Flugge) și indirect, prin obiecte proaspăt contaminate de bolnav. Contagiozitatea este ridicată, indicele de contagiozitate fiind de aproximativ 100%. Durata contagiozității unui caz este de 3 - 5 zile. Receptivitatea este universală, toate grupele de vârstă putând fi afectate. Infecția în viroze afectează mucoasa căilor respiratorii, prin multiplicare. Virusul gripei își exercită acțiunea predominant asupra mucoasei căilor respiratorii, având și o acțiune toxică generală asupra întregului organism.
Debutul este brusc, uneori brutal, cu frisoane (tremurături), febră înaltă (39 - 40 de grade Celsius), dureri musculare intense - mialgii, cefalee (dureri de cap), astenie marcată (oboseală). În formele severe, pot duce la colaps, reprezentat de pierderea conștienței, prin prăbușirea tensiunii arteriale, respectiv a presiunii arteriale din patul vascular, decese la persoanele cu boli cronice și imunodeprimante (cancer renal, tuberculoză pulmonară, boli renale reprezentate prin afectarea filtrului, ajungând la dializa peritoneală).
Complicații:
1) - respiratorii, reprezentate prin laringită gripală, cu obturarea căilor respiratorii, cu secreție dificil de eliminat;
2) - pneumonia gripală este clinic severă, cu: tuse cu expectorație muco-sanguinolentă , cianoză (înalbăstrirea feței și a extremităților).
3) - pneumonia prin suprainfecție bacteriană; agenții incriminați sunt: pneumococul, streptococul, haemphilus influenzae.
4) - complicații cardio-vasculare constând în miocardita acută gripală.
5) - complicații neurologice: meningită, encefalită, mielită (paralizii ale nervilor cranieni), poliradiculonevrite.
Diagnosticul diferențial se efectuează cu alte viroze, pleurodinie, cu dureri musculare și toracice.
Tratamentul se bazează pe medicația patogenetică - antiinflamatoare nesteroide (diclofenac, paracetamol etc.), simptomatice (antipiretice, pentru scăderea febrei înalte (39 - 40 de grade Celsius) când este un simptom deranjant; iar febra care nu este înaltă ilustrează declanșarea mecanismelor de apărare contra infecției, printre care și creșterea leucocitelor (globulelor albe). Deci, febra este benefică, de o utilitate deosebită fiind înfășurarea toracelui cu un cearșaf umezit în apă la temperatura camerei, în amestec cu alcool sanitar, medicația antialgică (contra durerilor musculare și osoase generalizate), apoi susținerea și creșterea rezistenței generale, prin vitaminoterapie.
În caz de febră înaltă, severă (39 - 40 de grade Celsius) persistentă, dispnee (lipsa de aer), se recomandă spitalizarea pentru supraveghere, terapie antibacteriană, pentru evitarea suprainfecțiilor sau a complicațiilor pulmonare deja constituite.
Profilaxie: măsuri nespecifice de izolare, suportive, vitaminoterapie, evitarea expunerii la intemperii. La pacienții imunodeprimați (cancer, TBC pulmonar etc.) se recomandă imunoterapie nespecifică cu diverse preparate: Bronhovaxom și imunostimulatoare.
De menționat este un fapt important, în sensul că în unitățile spitalicești se suspendă vizitele aparținătorilor, pe cât posibil; bineînțeles, acest lucru se face cu discernământ, privind situații imperioase din partea bolnavului.
