Rupea, ţinut de basm, la mijloc de ţară

Trecând pe drumul ce leagă Sighişoara de Braşov, te uimeşte frumoasa Cetate de la Rupea, de un pitoresc aparte, pe acel vârf de deal, ducându-te cu gândul la poveşti încă nescrise.

Cetatea poate fi asemuită cu un avanpost de veghere al unor vremuri tulburi, loc de refugiu pentru trăitorii de altădată, când hoardele de prădători lăsau în urma lor pustiitoare ruguri de durere şi mari prădăciuni.

La Rupea, se desfăşoară an de an o sărbătoare de suflet - Balul portului popular din Rupea - ajunsă la a 47-a ediţie.

Încă de la intrare, flăcăii locului ne-au dăruit rachiu din plosca dată din mână în mână, iar fetele - insigne jubiliare. Odată intraţi, am avut parte de o primire regească: zeci de mese la care erau sute de români, toţi îmbrăcaţi în straie româneşti. Toate acestea sunt sub auspiciile Ansamblului Folcloric „Junii Cetăţii" de la Rupea, devenit membru deplin al Academiei Artelor Tradiţionale din România.

Cuvântul de deschidere le-a revenit domnului dr. Gheorghiţă Radu, în calitate sa de coordonator artistic, şi domnului Nicolae Bărdaş, primar al oraşului Rupea. Cu această ocazie, Marius Alexandru Dunca, ministru al Tineretului şi Sportului, nu şi-a ascuns emoţia la vederea atâtor români îmbrăcaţi în costume populare româneşti.

Văzând revărsarea atâtor oameni iubitori de tot ce este cu adevărat românesc, acesta a declarat că participă la cel mai frumos eveniment, până la această vârstă. „Cei din Rupea sunt minunaţi, exemple vii, pe care România, românii, trebuie să le promoveze, dând sens unităţii poporului român. În mare parte, nu mai avem modele, nu mai ştim ce este acela un costum popular. Sunt mândru că se mai pot regăsi încă în aceste lucruri, unde ne respectăm părinţii, bunicii. Îi felicit pe toţi acei mândri români, care îmbracă cu sfinţenie straiele româneşti, promovând în acest fel valorile noastre nepieritoare", a mai spus ministrul Dunca.

Printre invitaţi s-a regăsit şi părintele paroh Cosmin Dănilă, acesta spunând: „Ne bucurăm că putem contribui şi noi, cei de la Retiş, la reînvierea tradiţiei, a portului românesc".

Deschiderea jocului le-a revenit „Junilor Cetăţii Rupea", cu o suită de strigături, mai apoi, purtatul steagului, jocul flăcăilor secondaţi de frumoasele fete din acest măiastru ansamblu, fecioreasca bărbaţilor sau, mai bine-spus, joc bărbătesc din zona Rupea, care se joacă numai de către feciori şi bărbaţi, femeile, fetele avându-şi rolul lor, unul secundar: se plimbă în jurul flăcăilor până când aceştia execută toate „ponturile" şi la urmă se cântă „învârtita", joc de pereche.

Mai multe despre jocurile şi obiceiurile locului am aflat de la doamna Ana Ştefan, o rupeancă plină de farmec, ce face parte din Ansamblul „Junii Cetăţii", avându-l alături pe alesul domniei sale, ing. Vasile Ştefan, pe timpuri instructor de dansuri, care de mai bine de 40 de ani face parte din ansambluri culturale din Rupea, Ansamblul „Junii Cetăţii" fiind de departe cel mai important şi mai bine cotat.

A urmat un dialog pe strigături, purtat între grupul femeilor din localitatea agniţeană Ruja, a femeilor componente din Ansamblul foştilor jucători „Junii Sibiului", condus de inimoasa coregrafă Silvia Macrea, grupul folcloric „Străjerii Sighişoarei", prin cântecele lor patriotice întregind în mod fericit seara dedicată portului popular. De asemenea, Marcel Părău, a adus prin cântecele lui un real aport întregului program artistic.

De remarcat a fost şi prezenţa prefectului de Mureş, domnul Lucian Goga, cu soţia, iar de prin părţile Sighişoarei (Albeşti, Daneş, Sachiz), numeroşi iubitori de folclor şi-au petrecut ore de neuitat alături de cei din Rupea.

La final, domnul Nicolae Bărdaş, primarul oraşului Rupea, ne-a declarat: „Avem comunităţi de români autentici, comunităţi de maghiari, de saşi, care trăiesc lucrează şi se simt bine în micuţul nostru orăşel. Sunt mândru că în oraşul Rupea există asemenea ansambluri, asemenea asociaţii culturale, care duc mai departe acest spirit cultural tradiţional. Straiele portului popular le poartă cu mândrie, portul popular care se găseşte în Rupea se găseşte doar aici şi niciunde în altă parte. «Junii Cetăţii» sunt acei soli binecuvântaţi, care duc mai departe portul popular, obiceiurile acestor locuri, făcându-le cunoscute în mai toate ţările Europei". Un fapt inedit este că primarul din Rupea a fost ales chiar de ziua lui de naştere, comunitatea făcându-i un cadou care îl onorează.

Drept mulţumire, el va depune tot efortul, experienţa, tine-reţea, ambiţia, cunoaşterea, puterea de muncă în intere-sul oamenilor, pentru îmbunătăţirea traiului lor de zi cu zi.

Problema acută a oraşului este infrastructura, dar şi faptul că, în momentul de faţă, nu există un director la Casa de Cultură. Potrivit primarului, sunt străzi, dar nu există o investiţie serioasă spre care să aflueze forţa de muncă, dar este convins că, alături de oameni de bună credinţă din oraş, lucrurile o să se îndrepte spre un făgaş normal. Nu va cere nimic niciodată pentru el personal, ci întotdeauna binele întregii comunităţi.

Voia bună, jocul şi cântecul popular au răsunat toată noaptea într-o locaţie de excepţie, la restaurantul fraţilor Dumbravă, oameni de ispravă ai locului, care şi-au oferit serviciile până la detaliu, contribuind decisiv la realizarea unei seri şi nopţi de neuitat. .

 

Lasă un comentariu