Transilvania, „o istorie confortabilă"…

Distribuie pe:

„Trecutul trebuie cunoscut nu pentru încrâncenare şi răzbunare, ci pentru destindere şi înţelegere!"

Un public avizat, elevat şi select, alcătuit din personalităţi ale mediului cultural şi academic târgumureşean, a fost prezent, vineri, 5 mai, în Aula Magna a Universităţii „Petru Maior" din Târgu-Mureş (UPM), cu prilejul lan-sării volumului Istoria Transilvaniei (Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016), avându-i ca invitaţi pe autorii lucrării - acad. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Doctor Honoris Causa al UPM, şi prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorectorul aceleiaşi reputate universităţi clujene.

Cuvântul de bun venit i-a aparţinut decanului Facultăţii de Ştiinţe şi Litere al UPM, conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, care a subliniat nu doar dimensiunile şi semnificaţiile demersului publicistic al celor doi universitari clujeni în abordarea unui subiect nu o dată supralicitat sau denaturat, ci, mai ales, necesitatea imperioasă ca lucrarea să fie tradusă în cât mai multe limbi de circulaţie internaţională, pentru a fi accesibilă tuturor celor care doresc să cunoască trecutul unui univers unic, prin complexitatea şi diversitatea modelelor spirituale ce i-au marcat evoluţia - lumea transilvană, „o mică Europă într-o Europă mai mare". („Este - spun autorii - singurul loc din Europa unde o biserică bizantină stă lângă o bazilică romanică, lângă o biserică gotică şi lângă alta barocă, toate vecine cu o sinagogă! De asemenea, singurul loc în care un locaş de cult ortodox este la câţiva paşi de unul greco-catolic, de altul romano-catolic, de unul calvin, de altul luteran sau unitarian. Aceasta spune mai mult despre convieţuirea paşnică decât despre conflicte…" .)

În cadrul manifestării, volumul a fost prezentat de prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, preşedintele Senatului UPM, trecând în revistă cele 19 capitole ale cărţii, de la cel dedicat originilor (care au generat controverse în istoriografia universală) până în zilele noastre, într-o cuprinzătoare sinteză a ceea ce universitarul mureşean numeşte „o istorie confortabilă", menită a dezlega şi explica enigme ale arealului şi spiritualităţii româneşti din interiorul arcului carpatic, într-o abordare originală, modernă şi complexă, prin raportare la spaţiul european în contextul căruia acestea s-au plămădit şi au evoluat.

De ce istoria Transilvaniei? Pentru că - au explicat, în intervenţiile lor, cei doi autori - cu siguranţă, anul 2018 va stârni interes pentru această parte a Europei, odată cu împlinirea unui secol de la Marea Unire, redeschizând şi spinoasa problemă a Trianonului, cu tot cortegiul de controverse, exagerări, nostalgii şi partizanate: „Lucrarea de faţă încearcă să explice, din perspectiva întregii evoluţii, care au fost, de-a lungul timpului, locuitorii acestor meleaguri, ce structuri instituţionale au întemeiat ei, în ce formaţiuni politice s-au integrat ori au fost integraţi, cum a fost traiul laolaltă al grupurilor etnice şi ce realizări au avut fiecare separat şi împreună etc. Este evident că cea mai importantă chestiune implicată în carte pentru epoca modernă se referă la explicarea, pe baza izvoarelor, a apartenenţei Transilvaniei la România. Cititorul este invitat să înţeleagă cum şi de ce s-a ajuns la mişcarea de emancipare naţională a românilor, care a condus la integrarea Transilvaniei în Regatul României. Acesta a fost procesul istoric fundamental al epocii moderne, înfăptuit de români (adică de majoritatea absolută a populaţiei) şi finalizat prin organele lor reprezentative, alese şi desemnate în mod democratic, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. Justeţea acestei decizii de unire cu România a fost validată de istorie, prin confirmarea sa de către instanţele internaţionale de după Primul Război Mondial şi apoi prin alte foruri internaţionale mai recente. Această abordare a trecutului românilor s-a făcut prin relevarea permanentă a respectului pentru creaţiile tuturor locuitorilor Transilvaniei - maghiari, saşi, secui, evrei etc. - care au construit civilizaţia provinciei, uneori separat, alteori împreună".

Dr. Ioan-Aurel Pop este membru al Academiei Române, preşedintele Comitetului Naţional al Istoricilor din România, membru în mai multe academii şi organizaţii naţionale şi internaţionale, visiting professor al unor universităţi din SUA, Franţa şi Italia, autor a peste 50 de cărţi, tratate şi manuale, şi a peste 300 de articole publicate în periodice din peste 20 de ţări din Europa, America şi Asia. Temele predilecte de cercetare vizează istoria medievală şi modernă timpurie.

Prof. dr. Ioan Bolovan este specializat în istoria modernă a României şi în demografie istorică, deţine funcţia de preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Demografie Istorică de la Geneva, autor şi coautor al unor lucrări de specialitate apărute la edituri din România, Franţa, Germania, Olanda, Rusia, Cehia, Italia, şi al unor studii (peste 150) apărute în volume din ţară şi din străinătate.

Lucrarea, care s-a bucurat de un succes deosebit la publicul prezent, vineri, în Aula Magna, se află la cea de a doua ediţie, revăzută şi adăugită. Este - afirmă autorii - „o istorie pe înţelesul tuturor", despre un trecut comun, marcat de suferinţe şi bucurii trăite separat sau împreună, dar ale căror amintiri „sunt un patrimoniu de nepreţuit, iar păstrarea lor este un atribut al popoarelor civilizate".

Lasă un comentariu