În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viața omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, de fapt unde?...
În adevărata, vrednica, veșnica și autentica viață!...
Așa s-a întâmplat și în urmă cu un an, în ziua de miercuri 31 august anul 2016, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Arhimandrit Mihail Goia - Starețul Emerit și Onorific al Mănăstirii „Sfântul Ilie" din orașul Toplița, județul Harghita, la venerabila vârstă de 89 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al sfintelor slujbe, al cărților teologice, pastoral-spirituale și duhovnicești!...
Părintele Arhimandrit Mihail Goia, născut Miron, la 23 noiembrie 1927 în orașul Toplița, județul Harghita, deși singur la părinți a plecat la Mănăstirea Neamț în 26 octombrie 1940 și a fost tuns în monahism în anul 1948 la Mănăstirea Pângărați, din județul Neamț.
Dimpreună cu Starețul Varahiil s-a așezat la Mănăstirea Nicula, din județul Cluj, în luna decembrie anul 1948, cu două săptămâni înainte de Crăciun. Diacon și preot a fost hirotonit la 20 iunie 1948 la Iași și respectiv 1 decembrie 1949 la Cluj-Napoca.
Datorită sănătății precare a mamei sale încearcă să plece la Mănăstirea Toplița, din județul Harghita, în repetate rânduri însă nu reușește.
După ce a fost Stareț provizoriu la Mănăstirea RâpaRâmeț în anul 1952, va deveni întâi stătător la Mănăstirea Nicula, la 23 mai 1955, și va păstra această funcție până în august 1957, când va pleca la Mânăstirea „Sfântul Ilie" - Toplița, unde a devenit arhimandrit și stareț, până în anul 1995.
A fost scos afară din mănăstire cu Decretul 410 din 1959 și a fost trimis la Catedrala Episcopală a Reîntregirii din municipiul Alba Iulia, cu statut provizoriu, unde a stat 10 ani.
Arhimandritul Mihail Goia era socotit unul dintre cei mai însemnați stareți ai monahismului ortodox transilvan.
S-a mutat la Domnul la venerabila vârstă de 89 de ani, în ziua de 31 august 2016 la Mănăstirea Toplița, județul Harghita.
Slujba de înmormântare a avut loc în ziua de sâmbătă, 3 septembrie 2016, și a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan al Banatului și de Preasfințitul Părinte Ignatie Trif Mureșanul - Episcopul Vicar al Spaniei și Portugaliei.
În altă ordine de idei, Părintele Arhimandrit Mihail Goia a fost foarte mult apreciat atât datorită sincerității lui cât și prin cultura sa duhovnicească, prin trăirea, dar mai ales printr-o neclintită voință în Mântuitorul Iisus Hristos, căci a voi și a face în Domnul Iisus Hristos au fost două daruri, îndelung lucrate și cultivate de către Părintele Mihail Goia.
Altfel spus, Părintele Arhimandrit Mihail Goia a primit cu multă dragoste pe foarte mulți credincioși, fii duhovnicești și tineri la sfat, încurajându-i și ajutându-i pe mulți dintre ei, dintre care foarte mulți studenți teologi, să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste.
A fost în același timp un bun păstrător al tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit.
Un preot veritabil, sacerdot autentic și mărturisitor distins al cultului ortodox și un om și propovăduitor al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român.
În dimineața înmormântării și, mai cu seamă, la sfânta slujbă a prohodirii, săvârșită în incinta bisericii celei noi - ctitoria sfinției sale, a vrednicului lăcaș monastic al Mănăstirii harghitene „Sfântul Ilie" - Toplița, de la poalele Munților Călimani, din ziua de sâmbătă - 3 septembrie 2016, a participat foarte multă lume, care l-a cunoscut și l-a prețuit în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc - Mihail Arhimandritul!...
Cu alte cuvinte, au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit, fiind prohodit de un numeros sobor de preoți slujitori, părinți stareți, mulți ucenici și mulțime însemnată de credincioși, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Ioan al Banatului și cu Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Ignatie Trif Mureșanul - fiu al locurilor, originar din Bilborul Românesc și, totodată, fiu duhovnicesc al Mănăstirii Sfântului Ilie, ctitorită de către vrednicul Patriarh toplițan Ilie Miron Cristea - Primul Întâistătător și Arhipăstor Spiritual al Bisericii Ortodoxe Române - care a și omagiat personalitatea celui plecat, mai mulți slujitori al altarului, care au evocat personalitatea părintelui ca fiind unul ce a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere în diferitele momente ale vieții care i-a fost presărată cu multe ispite, piedici și suferințe, mărturisind că toate întâlnirile pe care le-au avut cu părintele au constituit momente de mare înălțare duhovnicească și mângâiere sufletească, datorită sfaturilor bune, foarte competente și pertinente, pe care le-a dat!...
Așadar, din acest cuvânt - necrolog sau panegiric a reieșit demnitatea pe care a avut-o părintele indiferent de vitregiile și de situațiile cu care s-a confruntat fiindu-le, în acest sens preoților, călugărilor și dascălilor mai tineri un adevărat exemplu de caracter și onestitate și, nu în ultimul rând, de probitate morală!...
Cuvintele noastre însă, sunt puține și neputincioase pentru a putea spune cât bine a făcut Părintele Mihail Goia, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oameni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!...
Se cuvine așadar, și acum, la împlinirea unui an de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a Preacuviosului Părinte Arhimandrit Mihail Goia de la Mănăstirea „Sfântul Ilie" din orașul harghitean și românesc Toplița, să-i aducem prinos de cinstire și de recunoștință, rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea Sa cea nemărginită acolo, în locașurile cele cerești, în lumina cea neînserată a Slavei Sale!...
Dumnezeu să-l ierte, să-l așeze cu drepții și să-l numere cu aleșii Săi! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea, din neam în neam! Amin!...
Cu aleasă prețuire și deosebită considerație,
Dr. Stelian Gomboș
