De la o vreme încoace, premierul Ungariei, Viktor Orbán, președintele partidului de guvernământ FIDESZ, vizitează, tot mai des, România. Mai bine și mai concret spus - Ardealul! Oare de ce? Nu există un oarecare interes? Un oarecare tâlc? Există o motivație (temeinică) a lui în acest tumultuos context european. Totul tradus prin „logica" unui interes unguresc, mereu, din păcate, în câștig în fața indiferenței, a lipsei de reacție a adormiților guvernanți români. Guvernanți care nu au reacționat și nu reacționează niciodată la mesajele ofensatoare ale lui Viktor Orbán, privind simbolistica maghiară, atacurile la Tratatul de Pace de la Trianon, mesajele adaptate retoricii naționaliste ungare, în ultima vreme „cu cheie electorală" de ambele părți ale frontierei româno-ungare. Conform scenariului confecționat de Viktor Orbán, se află mereu în colimatorul lui refuzul primirii emigranților, ideea refacerii Ungariei Mari, atacurile asupra Uniunii Europeane, cap de afiș-țintă fiind și evreul Soros. Bineînțeles, mai mult de ochii lumii! Un praf aruncat, pentru abaterea atenției, în ochii naivilor, care nu sunt la curent cu declarațiile lui anterioare, antiromânești, privind autonomia teritorială, pe criterii etnice, a așa-zisului Ținut Secuiesc, pornirea antiromânească de la Universitatea de Vară de la Tușnad. Întrebat despre autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc, atunci nu și-a ascuns gândul, grăind: „Sunt de acord, în lipsa unei alte, mai bune autonomii!".
Adevărul este - așa cum scriau unele ziare - că Viktor Orbán, aflat pe pământul românesc al Transilvaniei, cu toate că știe, și încă prea bine, că, după Trianon, frontierele nu mai pot fi modificate, devine „tot mai insolent". „Regimul Orbán - scrie un ziar - a devenit din ce în ce mai insolent: el boicotează deschiderea circulației fluviale pe Dunăre, cu de la sine putere, el a decis să scoată Austria din acel proiect european de interes comun - conducta Bulgaria - România - Ungaria - Austria". Un plin de sine - tipic nemeșesc!
Apoi, a fost acel amestec mizerabil, inadmisibil, în treburile interne ale unei țări vecine, România, membră a Uniunii Europene și a NATO, ca și Ungaria, privind desființarea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș! Viktor Orbán a cam făcut-o de oaie! Obișnuit să sară mereu peste cal, profitând de tăcerea păguboasei politici românești, a orbilor noștri politicieni, care mereu acceptă jocul periculos al Ungariei, îngăduință echivalentă cu imprudenta deschidere a Cutiei Pandorei, Viktor Orbán a apelat la un blamat șantaj. La o amenințare! Dacă nu va fi redeschis Liceul Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș, amenință el, Ungaria va bloca accederea României în OCDE! O încălcare jenantă a unor principii! Dar și a elementarului bun-simț!
Din păcate, din nou, Guvernul actual al României, ca și celelalte, din 1990 încoace, până acum, suportă mereu aceste jigniri, fără vreo minimă reacție! Ce putea guvernul actual să-i reproșeze lui Viktor Orbán, altor demnitari de la Budapesta? Multe! Printre ele putea fi invocată și acea obrăznicie, acea convocare la Ministerul de Externe al Ungariei, la ordinul lui Viktor Orbán, a ambasadorului României la Budapesta, Marius Gabriel Lăzurcă, în legătură cu desființarea, în urma unei hotărâri judecătorești definitive, irevocabile, deoarece liceul amintit s-a desființat printr-un abuz strigător la cer, printr-o ilegalitate nepermisă. Guvernanții români puteau să-i dea lui Orbán peste nas, așa cum aminteam ceva mai sus, și atunci când oficialii budapestani amenințau că vor bloca aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), puternicul organism economic mondial. Atunci trebuia să li se dea peste nas! N-au făcut-o. Ba mai mult, sare în apărarea ilegalității și a lui Viktor Orbán, tocmai Liviu Dragnea, mai-marele PSD, președintele Camerei Deputaților. Exista o înțelegere între mai-marele PSD și Kelemen Hunor, șeful struțo-cămilei. Liviu Dragnea, îi promitea, ferm, premierului Ungariei, în legătură cu redeschiderea Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș: „Se va rezolva problema!". Cine îi dă lui acest drept? Cu al cui mandat vorbește el? Și, mai ales, în numele cui? Cică, doar așa, prin acest rușinos târg, Ungaria va acorda sprijin aderării României la OCDE!
Prea își vâră nasul acest Orbán prin toate oalele românilor! Cu toată această provocare sistematică, îngrijorătoare, continuă păguboasa politică românească, de rușinoase concesii, în fața Ungariei, a guvernului lui Viktor Orbán. O continuă provocare. O jignire. O desconsiderare! Chiar să aibă ei, guvernanții români, o ținere de minte atât de scurtă, încât să fi uitat până și acel incident diplomatic, declanșat de stupidul ordin al Budapestei, pentru interzicerea participării diplomaților unguri la Ziua Națională a României - 1 Decembrie?!
Viktor Orbán și-a băgat nasul până și în acel referendum, ilegal, din provincia spaniolă Catalonia, cică bună soluție și pentru ungurii ardeleni. Și nu întâmplător, ci cu gândul la visata autonomie teritorială, pe criterii etnice, a așa-zisului Ținut Secuiesc. Cică - zice el - „pentru respectarea drepturilor minorității maghiare!". Oare ce drepturi le lipsesc lor și nu le au întocmai ca și românii de aici? Ei nu drepturi vor, le au conform tuturor standardelor europene, ci supradrepturi, privilegii, ei să fie mai egali ca alții!
Idei revanșarde, neorevizioniste! Gânduri încețoșate de interese meschine în secolul 21 și în mileniul trei. Și când te gândești că suntem țări vecine, membre ale Uniunii Europene, ale NATO, dar prinse în atâtea frecușuri istorice, provocate de Ungaria, și nepermise pretenții ale vecinilor. Parcă - spunea cineva - în ultima vreme, nici Turcia cu Armenia și Grecia n-a făcut așa ceva, precum această politică budapestană, care mereu produce îngrijorare în rândul românilor din Transilvania, pe care Ungaria-i mereu cu ochii.
Să ne oprim și la alte motive-interese pentru care Viktor Orbán se flendurește atâta prin Ardeal. De fapt, nu puține sunt acțiunile și gândurile lui care ar duce, oricând, la deschiderea Cutiei Pandorei pe aceste meleaguri românești, pentru ca Ungaria să-și atingă scopul. Nesătul, Orban, nesătulă și Budapesta nu renunță, în ruptul capului, la imposibilul gând, la stupidul vis, o întoarcere în Evul Mediu, pentru refacerea Ungariei Mari. Iar gesturile inamicale se înmulțesc. Dușmănia precedentă, istorică, se intensifică tot mai mult, precum și pretențiile, revendicările, supradrepturile, privilegiile.
Aflat într-un alt „turneu" în România, de data aceasta la Cluj-Napoca și la Florești, apoi la deschiderea anului de învățământ la Universitatea Maghiară „Partium" din Oradea (finanțată de Guvernul de la Budapesta), un alt pion otrăvit pe tabla de șah a Ungariei, Viktor Orbán ține un discurs. Orbán se vrea ponderat, dar din capul lui răzbat acele gânduri abil ascunse: „Ungaria - zice el - este suficient de puternică să-și asume responsabilitatea pentru studenții maghiari din Ardeal!". Orice comentariu ar fi de prisos.
La Institutul Teologic Reformat, Viktor Orbán ține un discurs, netradus, dominat de acea bățoșenie arhicunoscută. „Viitorul e scris în limba maghiară!". După întoarcerea filei istoriei la bătălia de la Mohacs, când Ungaria a fost ruptă în trei, după Primul Război Mondial, când a fost fărâmițată în cinci bucăți", Viktor Orbán afirmă că ungurii sunt „drepți ca stejarii, iar Europa se poate face bine, doar prin «leacul reformat» (…) Noi trebuie să populăm această zonă geografică (n.n. Ardealul) și spirituală. Noi constituim o națiune maghiară compactă. Vom fi, din nou, mândri din punct de vedere național!»". După cele spuse de premierul Ungariei, nu poți să nu te întrebi: ați auzit, vreodată, vreun premier român, vreun ministru, din guvernul de la București, să afirme, cu mândrie, așa ceva? I-ați auzit pe ei vreodată să apere interesul național, integritatea teritorială a României?! Nu cumva lor le este chiar rușine că sunt români?
La inaugurarea Bisericii Reformate din Florești, Orbán își dă gândul vizitei pe față, cugetând tare: „O mână, se spune, ajută pe alta!". Adică - spune românul - o mână spală pe alta! Care mână? Și, mai ales, de ce? Viktor Orbán cerșește deja voturi! El așteaptă, cel puțin vreo 200.000 de voturi de la ungurii din Transilvania la alegerile parlamentare de anul viitor. Se bazează pe votul prin corespondență, plecând de la următoarele calcule. Există vreo 600.000 de maghiari cu dublă cetățenie, din care 480.000 cu drept de vot. Din Bazinul Carpatic, după calculele lui, Viktor Orbán se așteaptă cam la un total de 700.000 de votanți. „Fiecare vot contează!". Asta-i deviza lui. Ca să rămână la putere, Orbán depinde și de aceste voturi!
Doamne, câte argumente ar avea guvernanții români, să aibă curajul și serioase motive să riposteze diplomatic, să nu mai accepte umilințele, jignirile, insultele, sfidarea! Mereu în clinci cu aceste Iude tot mai agresive și mai obraznice, guvernanții împăciuitoristului București tac, precum peștele în apă! S-au amestecat vecinii noștri, parte în scandalul desființări Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș, înființat, după cum se știe, ilegal, prin sfidarea legii și a unui minister, amestec clar în treburile interne ale unei țări vecine. Iar guvernanții iar au tăcut! Ungurii, ca de obicei, au șantajat și au amenințat. Tot tăcere.
Guvernanți români, de ce-i lăsați pe toți nechemații să se plimbe, nestingheriți, ca Vodă prin lobodă, prin acest Ardeal românesc, prin această Românie de ei considerată un sat fără câini? De ce le permiteți să ne insulte, să ne maculeze, fără să fie declarați, cei cu musca pe căciulă, așa cum merită și se cuvine, persona non-grata? Și-au înălțat aici, în leagănul nașterii poporului român, jignitoare monumente, proslăvind criminali de la 1848-1849, pe Wass Albert, care a dat ordin, în septembrie 1940, să fie uciși români din Mureșenii de Câmpie și Sucutard, și el criminal de război, pe Horthy Miklos, cel care, pe cal alb, defila bățos prin localitățile din teritoriul cedat Ungariei, de Germania și Italia, în urma Diktatului de la Viena, din 30 august 1940. Au înălțat osanale lui Kossuth și „tribunalelor de sânge" de el înființate și conduse, au dărâmat, între septembrie 1940 - octombrie 1944, după Diktatul de la Viena, nu întâmplător, în zilele de 1 Decembrie și de Crăciun (25 decembrie), 29 de biserici românești (ortodoxe și greco-catolice).
Guvernanți români, puternici ai clipei, nu ați aflat încă de toate acestea? De ce permiteți această bătaie de joc, aceste umilințe, acest dispreț suveran, această sfidare nepermisă? Nu vă este rușine? Vă întreabă acest popor român de care, se vede, ați uitat cu totul! Iar dacă, în continuare, nu sunteți în stare să apărați nația, deschideți o carte de balade, iar la „Miorița" citiți și îndemnul mioarei, care și pentru voi sună: „Stăpâne, stăpâne,/ Îți cheamă și-un câine!".
P.S. 1. Unii se întreabă, pe bună dreptate: ce rol au avut fostul ministru udemerist - Borbely Lászlo și avocatul Frunda György, în postura lui de consilier onorific al unor mari personalități din politica asta românească, în anumite tevaturi mureșene? 2. Am dori să aflăm cum, și, mai ales, de ce, un om corect, prefectul Vasile Oprea, a fost destituit? 3. Dacă domnul Ștefan Someșan, fost inspector școlar general, acceptă să vorbească, invocând, în cazul înființării Liceului Teologic Romano-Catolic, că asupra lui s-au făcut presiuni, din partea unor oameni politici, așa cum susține și fostul ministru Remus Pricopie, datoria lui este să vorbească. El trebuie să dea, cât mai repede, cărțile pe față și pe masă, aducând în lumina așteptată numele celor care, de sus sau de mai jos, au contribuit la acest monstru scandal, inși care au făcut presiuni asupra dumnealui, în privința înființării, prin ușa din dos, a Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu-Mureș. Adevărul nu poate fi decât unul singur și trebuie să iasă la lumină! Așa ar fi corect. Asta așteaptă românii!
