Maximul de incidență a intoxicațiilor cu ciuperci este în perioada iulie - noiembrie * Tulburări digestive frecvent prezente au consecințe mai importante la copilul mic și la vârstnic, impunând spitalizarea * O singură ciupercă poate fi toxică într-o mâncare, dar toți comesenii prezintă simptome mai mult sau mai puțin grave * Apariția simptomelor la interval de peste 6 ore are prognostic rezervat * Pacienții pot ingera mai multe specii de ciuperci concomitent, deci apariția timpurie a simptomatologiei nu exclude o intoxicație gravă * Prezența unui tablou clinic sugestiv pentru intoxicația cu ciuperci la toți comesenii este un semn de certitudine pentru diagnostic * Dacă doar un singur bolnav dintr-o colectivitate este simptomatic, iar restul sunt asimptomatici, de regulă nu e vorba de o intoxicați cu ciuperci.
Există peste 5.000 de specii de ciuperci, din care mai puțin de 100 sunt otrăvitoare sau dau reacții alergice. Mai puțin de 12 specii sunt letale (mortale), când sunt ingerate la un prânz. Peste 95% din cazurile de intoxicație cu ciuperci se produc din cauza necunoașterii speciilor comestibile, iar 5% din cazuri sunt produse din cauze mutațiilor la nivelul acestor ciuperci.
Din cauza variabilității concentrațiilor de elemente toxice, severitatea intoxicațiilor cu ciuperci depinde de: 1) zona geografică de proveniență ; 2) condițiile de creștere; 3) metoda de preparare (unele toxine sunt distruse prin factorul termic); 4) doza de toxic conținută; 5) susceptibilitatea fiecărui individ.
Incidență. Intoxicațiile accidentale tind să apară mai ales primăvara și toamna, când speciile de ciuperci prezintă un vârf de creștere. Intoxicațiile severe, soldate cu deces, sunt mai frecvente în Europa Centrală și de Est și în Asia, astfel că, în primele luni ale anului 2000, Ucraina a raportat 111 decese produse de ciuperci, iar Rusia - 73 de decese.
Ciupercile se clasifică în funcție de latența debutului efectelor toxice, implicit, de urgența intervenției medicale. Precocitatea debutului intoxicației este invers proporțională cu gravitatea intoxicației în ansamblul său (debut la peste 6 - 12 ore de la ingestie indică o intoxicație masivă, cu un prognostic sever).
Noua clasificare a sindroamelor clinice în intoxicația cu ciuperci cuprinde următoarele categorii de sindroame:
- sub 6 ore - sindrom cu debut precoce: fenomene neurotoxice, gastrointestinale, unul hemolitic și alergic;
- sindrom cu debut întârziat (6 - 24 de ore) - fenomene hepatotoxice, nefrotoxice;
- sindroame tardive (peste 24 de ore): nefrotoxic tardiv, neurotoxic tardiv.
Simptomatologie - salivație, lăcrimare, urinare imperioasă, grețuri, vărsături, crampe gastrointestinale. Consumul de alcool va determina acumularea acetaldehidei în organism, care este extrem de toxică. Alte simptome: tulburări vizuale, mioză (micșorarea pupilei), bradicardie (ritm scăzut al contracțiilor inimii), agitație, tulburări de conștiență. După 6 ore de la ingestie survin următoarele simptome: șoc, semne evidente de deshidratare, insuficiență hepatorenală, hepatită toxică și tulburări de coagulare vasculară, microhemoragii în toate organele.
Prognostic - este bun în cazul intoxicațiilor cu latență scurtă, și rezervat în cazul în care intoxicația este cu perioadă lungă de latență. Victimele spitalizate și tratate imediat după ingestie au o mortalitate de 10%, în timp ce o întârziere de 60 de ore sau mai mult duce la mortalitate de 50 - 90%. În sindromul nefrotic tardiv, insuficiența renală cronică (IRC), unii pacienți se refac rapid, în timp ce alții rămân în IRC multe luni de zile.
Tratament - pacienții asimptomatici la 6 ore de la ingestie pot să fi mâncat o specie foarte toxică sau una comestibilă. Pacienții simptomatici mai puțin de 6 ore trebuie supravegheați și instituit tratamentul simptomatic. Internarea este obligatorie în serviciul de ATI, terapie intensivă TOXICOLOGICĂ la pacienții cu sindroame întârziate sau tardive, mai mult de 6 ore.
În urgență - prespital : asigurarea eliberării căilor respiratorii aeriene, suport ventilator, oxigenoterapie și terapie anticonvulsivantă în cazurile cu convulsii; reechilibrarea hidroelectrolitică acido-bazică cu soluție de salină intravenos - bicarbonat de sodiu și electroliți; bolus de glucoză intravenos la pacienții cu stare de conștiență alterată; atropină 0,5-1 mg subcutanat, intramuscular, în sindromul cu simptomatologia următoare: transpirații, secreție de salivă accentuată, tulburări vizuale (pupile mici), bradicardie (ritm cardiac sub valorile de 60-80 contracții cardiace pe minut).
Tratamentul la spital (tratament fiziopatologic) care constă în eliminarea toxicului, prin spălături gastrointestinale, chiar la peste 12 ore de la ingestie, cărbune activat , purgative, clismă evacuatoare, se recurge și la hemodializă, întreruperea ciclului enterohepatic al toxinelor, prin sondă de aspirație digestivă menținută timp de 3 zile pentru a asigura aspirarea digestivă intermitentă, instilarea, la 4 ore, de cărbune activat.
Tratament simptomatic - rehidratarea masivă și reechilibrarea electrolitică pentru a compensa pierderile digestive și să mențină diureza peste 4 litri urină/zi; alimentare parenterală (respectiv intramusculară și intravenoasă, de protecție a funcției ficatului, reprezentat prin sindromul hepatotoxic) silimarină; tratament anticonvulsivant; administrare de glucoză în caz de hipoglicemie; plasmă, sânge proaspăt, privind tulburările de coagulare a sângelui; terapia cortizonică; terapia antidot (privește serviciul ATI, secția toxicologie).
Tratament adjuvant - penicilina G, în doze chiar și de 1 milion/zi, în mai multe prize, timp de 2-3 zile după ingestia ciupercilor, combinată cu oxigenoterapia hiperbară (crește eficiența penicilinei, care poate preveni encefalopatia severă, frecventă cauză a decesului; dializa hepatică, în cazul apariției insuficienței hepatice, astfel ficatul reușind să se regenereze sau poate asigura susținerea funcțiilor hepatice; transplantul hepatic, ca ultimă alternativă în insuficiența hepatică fulminantă; hemodializă, în caz de insuficiență renală.
IMPORTANT! Identificarea ciupercii se face prin examen micologic, de către specialist, pe exemplarul întreg de ciupercă proaspătă și prin evidențierea toxinelor în sânge, nu este corectă o identificare numai pe baza aspectului ciupercii. Testele populare de identificare sunt inutile și periculoase!
