Paștele este cea mai veche și mai importantă sărbătoare a creștinătății. Pentru creștini este perioada de pregătire spirituală înainte de Învierea Mântuitorului.
În Postul Paștelui, creștinii trebuie să renunțe la alimentele care provin de la animale, dar și să aibă grijă la felul în care se comportă, să facă fapte bune și să spună rugăciuni.
Dacă anul trecut, Paștele catolic și cel ortodox s-a sărbătorit în aceeași dată, în 2018 se vor petrece în zile diferite. Paștele catolic va fi sărbătorit pe 1 aprilie 2018, iar pe 8 aprilie 2018, se va sărbători Paștele ortodox. Paștele, indiferent că vorbim de cel catolic sau ortodox, este sărbătorit întotdeauna într-o zi de duminică. Data când se sărbătorește Paștele este strâns legată de două mari fenomene astronomice, mai exact, de echinocțiul de primăvară, fenomen cu dată fixă, și de luna plină, fenomen cu dată schimbătoare. În plus, Biserica Ortodoxă se raportează la echinocțiul de primăvară, folosindu-se de calendarul iulian, pe stil vechi, iar Biserica Catolică se raportează la același eveniment astronomic, folosindu-se de calendarul gregorian.
Postul Paștelui ortodox sau Postul Mare, așa cum mai este denumit, în anul 2018, începe pe data de 19 februarie și durează 7 săptămâni, mai exact, 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor. Postul Paștelui simbolizează cele 40 de zile de post și rugăciune pe care le-a ținut Domnul Iisus Hristos și este o perioadă de curățare nu doar a trupului, ci și a sufletului. Este cel mai lung și mai aspru post de peste an, fiind, implicit, și cel mai greu de ținut. Din punct de vedere alimentar, Postul Paștelui este cel mai restrictiv dintre toate, zilele de dezlegare la pește, vin și undelemn fiind foarte puține. În postul Paștelui nu se mănâncă produse de origine animală și nu se consumă băuturi alcoolice, regulă de bază în fiecare post de peste an, însă, în plus, mai impune și alte restricții alimentare suplimentare. Astfel, în Săptămâna Mare este interzis consumul de urzici și oțet, explicația provenind din faptul că, Domnul Iisus Hristos a fost bătut cu urzici și, răstignit pe cruce fiind, I s-a dat să bea oțet, în loc de apă. De asemenea, undelemnul este interzis complet în acest post, cu excepția zilelor de dezlegare. O altă restricție specifică Postului Paștelui este îndemnul de a consuma legumele și verdețurile în stare cât mai crudă sau fiartă, în niciun caz prăjită. În Postul Mare se mănâncă pește doar de două ori: de Buna Vestire și de Florii.
Între postul ortodox și cel catolic există mici diferențe, însă cea mai importantă este legată de alimentație. Catolicii nu au voie să mănânce carne în post, însă au voie să consume lapte, ouă, brânză și, inclusiv, pește.
