Se spune că dreptul fiecărui cetăţean la serviciile de sănătate este garantat de Constituţia României. Din nefericire, vine o vreme pentru fiecare dintre noi când, vrem, nu vrem, trebuie să ne căutăm sănătatea pe la cabinetele medicale, iar dacă eşti trimis la un laborator de analize medicale, constaţi că programarea gratuită este valabilă abia în primele zile de la începutul lunii, aşa că, eşti obligat să achiţi sume considerabile de bani, pentru efectuarea la timp, a analizelor prescrise de specialist. Preţurile diferă de la un laborator la altul. Am sunat la patru laboratoare pentru a întreba în cât timp şi cât mă costă o analiză cerută de o Clinică din Cluj. Am constatat că tariful este între 120 şi 160 de lei, iar timpul de aşteptare, între trei şi două săptămâni. La cabinetul medicului de familie, biletele de trimitere sunt restrictive, în funcţie de cele înscrise în cardul de sănătate, cu programare, fiindcă aşa prevede legea. Mai amintim şi faptul că, la clinicile de stat, timpul de aşteptare este îndelungat, medicul specialist, practic, nu prea are timp la dispoziţie să poarte o discuţie cu pacientul. Şi de astă dată eşti obligat să apelezi la o clinică particulară, tot contra cost. Medici specialişti insuficienţi şi locuri puţine în spitale, cu saloane şi grupuri sanitare insalubre, sunt doar două cauze capabile să pună la îndoială calitatea serviciilor de sănătate. În urmă cu 15 ani, un ministru al sănătăţii, de profesie contabil de CAP, promitea că la Târgu-Mureş se va construi un spital regional. A fost doar o promisiune electorală, la fel ca şi cea din campania electorală a PSD şi ALDE, care aveau în programul de guvernare construirea a 8 spitale regionale. Până la urmă, s-au aprobat doar trei, Târgu-Mureşul fiind ocolit şi de această dată, cu promisiunea că în etapa viitoare va fi luat în calcul şi construirea unui spital modern, regional, şi la noi în municipiu, dacă nu se vor pierde subvenţiile europene. Faptul că la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu-Mureş, sunt trataţi pacienţi din toată ţara, există chiar şi o reţea care transportă bolnavi din judeţele din estul şi nordul ţării la Târgu-Mureş, cu intermediari care programează din timp internări, demonstrează că serviciile de sănătate asigurate de clinicile universitare de aici sunt apreciate.
Subsemnatul, speriat de aşteptatul pe la uşile cabinetelor medicale, am apelat la serviciile unei clinici private din Cluj-Napoca, unde aparatura şi serviciile sunt la nivelul celor din ţările vest europene.
De reţinut şi faptul că după „revoluţia" furată, la noi în judeţ, au venit o avalanşă de ajutoare în aparatură şi medicamente. Multe medicamente au fost expirate, cât despre aparatură, o mare parte se găsesc în cabinetele particulare. Nu s-a întreprins nimic în ce priveşte educaţia medicală a cetăţenilor, în special, în rândul tinerilor. De exemplu, în 1990 s-a înregistrat un record la avorturi, peste 1 milion de posibili cetăţeni ai României ucişi în pântecele mamelor. Apoi, statisticile oficiale spun că an de an, la fiecare naştere se înregistrează 3 avorturi, din cauza lipsei de educaţie, de informaţii despre metodele contraceptive.
Prin Legea nr.145 /1997, asigurarea de sănătate este obligatorie pentru toţi cetăţenii României, asiguraţii au dreptul la asistenţă medicală gratuită. Banii respectivi sunt încasaţi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, şi atunci te întrebi: de ce statul român nu respectă dreptul fiecărui cetăţean la serviciile de sănătate garantate de Constituţia României?
