Arta, crucea şi... virtutea

• „Virtutea politică" este capacitatea de-a înţelege că interesul comun - deci inclusiv al tău - este mai presus decât interesul tău personal. De asemenea, să vrei să-ţi sacrifici interesul personal pentru interesul comun. Democraţia se fundamentează tocmai pe această virtute. Fără aceasta, avem doar o umbră de democraţie".

Constantinos Tsatsos (1899-1987) profesor universitar, ministru al educaţiei, preşedinte al Republicii Elene între 1975-1980, filosof, scriitor, diplomat, cărturar. După ce a absolvit cursurile Facultăţii de Drept din Atena, s-a alăturat corpului diplomatic. Şi-a luat doctoratul la Heidelberg, după care se întoarce în Grecia, unde a devenit profesor de drept. În anul 1940 a fost arestat şi exilat pentru concepţiile sale politice. Ajunge în Orientul Mijlociu, unde a aşezat un nou guvern grec, cel exilat. După terminarea războiului, în 1945, se întoarce în Grecia şi devine ministru de interne, în cadrul Partidului Liberal. A fost ales în Parlamentul elen şi ales ministru al culturii. A murit în anul 1987, fiind îngropat în „Primul Cimitir".

***

• „Precum câinele fuge de băţul cu care a fost lovit, tot aşa diavolul fuge de «CRUCEA» care îi aminteşte că prin ea a fost biruit. Pune, creştine, credinţa ta în Cruce ca trofeu contra celor ce se împotrivesc spuselor tale! Când vrei să discuţi cu cei necredincioşi despre Crucea lui Hristos, fă-ţi mai întâi cu mâna semnul Sf. Cruci, şi cel ce se împotriveşte va tăcea".

Chiril al Ierusalimului (315-386), sfânt, teolog, învăţător al Bisericii Răsăritene, patriarh al Ierusalimului. Intră devreme în monahism, iar în anul 345 este hirotonit preot, după care în 348 este înscăunat ca episcop, urmându-i Sfântului Maxim. Se iscă un conflict docmatico-canonic în urma căruia a fost nevoit să accepte exilul în Tarsul Ciliciei, la Episcopul Silvan. A stat 11 ani în exil, urmare a trei încercări ale diavolului. A fost unul din cei mai de seamă participanţi ai celui de-al II-lea Sinod Ecumenic de la Constantinopol din 381 şi stâlp pentru biserica creştină. A păstrat curat tezaurul credinţei şi a dus o viaţă morală de o rară frumuseţe şi se pare că pe vremea lui s-a construit Biserica Învierii din Ierusalim, unde şi-a rostit o parte din cuvântările sale. Este sărbătorit la 18 martie atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Catolică.

„1001 CUGETĂRI" vol. XII

Lasă un comentariu