…unii dintre vestiții cărturari-revoluționari ai românilor ardeleni, prezenți la Marea Adunare, din 3-5 mai 1848, ținută în locul care avea să poarte, în istoria neamului românesc, simbolicul nume cu renume de „Câmpia Libertății de la Blaj".
Episcopul ortodox Andrei Șaguna (1808-1873), aromânul născut în Mișkolc-Ungaria, viitorul Mitropolit al Ardealului, cu sediul mitropolitan la Sibiu. Sub genericul „I-au înșelat pe români cu Unirea", citim-reproducând dintr-un vechi document al acelor vremuri de demult: „Ungurii lucrară mult până ce traseră pe români într-o reuniune religioasă cu dânșii, de ținură cu uniații, mai bine de o sută de ani, iar cu reformații sau calvinii aproape două sute de ani"; „Se introduce în clerul român un servilism nou împreunat cu o îngâmfare mizerabilă, mai ales față de cei neuniți".
Istoricul-filozof, cadru didactic universitar, Simion Bărnuțiu (1808-1864), născut în Bocșa Sălajului: „Asigur pe toți slujitorii bisericii noastre, odată pentru totdeauna, să nu se teamă că voi cumva să mă ating de natura dogmatică a uniunii"; „Cine vă va apăra, dacă părinții voștri dau mâna cu străinii în contra voastră"; „Vom rămâne numai cu ura, între frați și cu mustrarea cugetului"; „Românii țin minte facerea de bine și nedreptatea"; „Ce este apa pentru pești; ce este lumina pentru vedere - aceasta este naționalitatea pentru fiecare popor"; „La judecată, fiecare națiune își face dreptate sieși, fiecare își caută fericirea și cultura sa; nu vă nemțiți; nu vă rușiți; nu vă unguriți nici voi; rămâneți credincioși neamului și limbii voastre; vedeți cum ne-am luptat noi pentru limbă și romanitatea noastră: luptați-vă și voi, și le apărați ca lumina ochilor voștri…"; „libertatea oricărui om… e proprietatea lui cea mai personală… libertatea națiunii și ea poartă chipul națiunii, cum poartă libertatea personală chipul persoanei omului… Vânzători au fost la orice națiune, și vor mai fi"; „Ce este Uniunea pentru Ungaria? Ei știu că maurii nici după 700 de ani nu și-au câștigat dreptul asupra Spaniei."
Episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein (1698-1768), cel mai de seamă fiu al Sadului Mărginimii Sibiului: „Cine să prețuiască biserica română, dacă românii se rușinează de ea? Cine se poate plânge că-l calcă în picioare, dacă se face vierme?".
NOTĂ: Episcopul unit Ioan Lemani (1780-1861), născut în satul Dezmir, din apropierea Apahidei, Gherlei și a Jucului, a votat în Dieta de la Cluj (pro-maghiară, secuiască și ungurească) unirea Transilvaniei cu Ungaria (29 mai 1848), în vreme ce preotul și istoricul sas, Ștefan Ludwig Roth (1796-1849), slujitor al Parohiei Evanghelice a Nemșei și a Moșnei văii Târnavei Mari, (tată a cinci copii minori) a plătit cu viața atât pentru opoziția sa fermă, cât și pentru curajoasa și fireasca lui propunere ca limba populației majoritare (cea română) să fie vorbirea și scrierea oficială în întreaga Transilvanie. În schimb, pe episcopul Lemani, trădând aspirațiile de veacuri ale românilor ardeleni de unitate națională (ca și interesele de stăpânire ale imperialilor habsburgici), în data de 9 noiembrie 1848, generalul austriac Anton Puchner l-a suspendat din funcție, iar guvernatorul austriac al Transilvaniei (Ludwig von Wohlgemuth) l-a obligat să demisioneze din scaunul episcopal de la Blaj.
