În micul, dar cochetul sat din extremitatea de nord a județului Mureș, Râpa de Jos-comuna Vătava, ziua se sâmbătă, 21 iulie a.c., a fost una de incontestabilă sărbătoare, la 150 de ani de la nașterea fiului satului, Simion C. Mândrescu, întru veșnica sa pomenire, respect și prețuire, în fața Căminului Cultural din sat, care-i poartă numele. Evenimentul a fost organizat și realizat de Primăria și Consiliul local Vătava, Asociația „Simion C. Mândrescu", în parteneriat cu Instituția Prefectului Județului Mureș și Biblioteca Județeană Mureș.
CINE A FOST ȘI ESTE SIMION C. MÂNDRESCU?
Un răspuns succint la întrebare: a fost unul dintre intelectualii români ai generației de diamant care au înfăptuit visul milenar al românilor: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Simion C. Mândrescu s-a născut la 18 iulie 1868 în satul Râpa de Jos, pe atunci, comitatul Mureș-Turda, fiu al agricultorilor Ioan Crăciun Mândrescu și Rafila, având o soră, Anastasia, și un frate, Ioan, agricultori. Studiile și le începe în satul natal între anii 1875-1876, la Școala Primară Râpa de Jos, apoi la Școala Grănicerească Monor (jud. Bistrița-Năsăud) între 1876-1979, continuă la Gimnaziul German Reghin între 1880-1881, Gimnaziul Evanghelic Sibiu între 1881-1882, Gimnaziul Superior Român Greco-Catolic Năsăud între 1882-1988, unde a fost coleg cu George Coșbuc și viitorul patriarh Miron Cristea. În această perioadă devine membru al Societății „Virtus Romana Rediviva". Studiile superioare le urmează la București: Școala Normală Superioară București, Universitatea București - Facultatea de litere între anii 1888-1892, unde i-a avut profesori pe Al. Odobescu, B.P. Hașdeu, V.A. Urecia, Grigore Tocilescu, Titu Maiorescu și alții. Lucrarea sa de diplomă s-a intitulat „Elemente ungurești în limba română". După absolvire a fost profesor de limba latină la Liceul Codreanu din Bârlad, între anii 1892-1999. Între anii 1899-1903, urmează cursurile și își ia doctoratul în filosofie la Universitatea din Berlin, cu lucrarea „Goetes Relativsatz". În perioada anilor 1900-1905 a fost profesor de limba germană la Liceul Național Iași. Din anul 1905, urmează cariera sa universitară la Universitatea din București unde a fondat prima catedră din țară de limba și literatură germană și a instituționalizat predarea limbii și literaturii germane la nivel universitar, catedră pe care a condus-o până la pensionarea sa, în anul 1938. Dar s-a implicat și în viața politică. Între anii 1919-1922 a fost deputat de Ilfov din partea Partidului Național Liberal în primul Parlament al României Mari, între 1922-1925 a fost deputat de Reghin din partea aceluiași partid, între 1925-1926 a fost ministru plenipotențiar al României în Albania. În decursul vieții sale a desfășurat o amplă activitate pedagogică, de cercetare, a publicat numeroase cărți și a ținut conferințe, temele fiind legate de limba și literatura germană, latină, a editat manuale școlare, cursuri universitare. În preocupările marelui intelectual român mureșean au intrat și cercetări finalizate în cărți tipărite precum „Influența culturii germane asupra noastră. Influența germană asupra limbii române", carte apărută la Iași în 1904, sau „Literatură și obiceiuri poporane din comuna Râpa de Jos, Comitatul Mureș Turda(Transilvania)", carte apărută la București în 1892, „Strigături sau chiuituri poporane", conferință ținută la 8 februarie 1898 la Bârlad, ori „În Franța și Italia pentru cauza noastră. 27 septembrie 1917-1 ianuarie 1919", București, 1919. A fost membru fondator din 1891 a „Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor(Liga Culturală), inițiator, fondator și președinte al „Cercului Românilor de peste Munți" din 1909, fondator în 1914 al societății „Acțiunea Națională. Liga pentru Unitatea Politică a Tuturor Românilor", inițiator și fondator în 1915 al „Congresului Românilor de peste Hotare" fondator și vicepreședinte din 1915 la „Federația Unionistă", vicepreședinte al „Asociației profesorilor universitari", fondator al „Asociației Românilor din Transilvania, Banat și Bucovina, Aflători în Țară", fondator și președinte din 1918 al „Comite-tului de Acțiune al Românilor din Transilvania, Banat și Bucovina". A fost fondator și al altor societăți și publicații precum: „Liga națională a femeilor române" din 1921, Societatea „Graiul Românesc" - 1923, Societatea Germaniștilor Români, președinte din 1931, Revista Germaniștilor Români, director din 1932, Institutul Româno-German - 1935, „Industria casnică românească", „Hora", „Joc și cântec românesc" și altele. În luna august 1917 a fost ales, de „Asociația profesorilor universitari din România", și dele-gat de „Societatea Românilor din Transilvania, Banat și Bucovina", ca „reprezentant al țării în străinătate, pentru propagandă". A fost un demers susținut de Guvernul României pentru „a face propagandă necesară cauzei noastre" și de a duce „în străinătate strigătul de durere și să susțină dreptul Românilor din imperiul austro-ungar de a se uni cu frații lor din România, pentru a trăi liberi pe pământul lor strămoșesc". Cu sprijinul Guvernului Italiei a constituit Legiunea Română din Italia compusă din Regimentul 1 Horea, Regimentul 2 Cloșca, Regimentul 3 Crișan, Regimentul 4 Avram Iancu, legiuni formate din voluntari români, prizonieri de război ardeleni, luați de armata italiană, în război cu armata austro-ungară, cu scopul de a lupta alături de armata italiană împotriva Imperiului Austro-Ungar.
Sunt câteva menționări din viața și activitatea lui Simion C. Mândrescu, despre care s-au făcut referințe, s-au organizat simpozioane științifice. În onoarea sa, orașul Năsăud l-a distins cu titlul de cetățean de onoare al orașului în anul 2012. Piețe și străzi din București, Târgu-Mureș, Bistrița, Alba Iulia îi poartă numele. Tot numele său s-a atribuit Catedrei de germană din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității București. Marele intelectual român s-a stins din viață la 30 septembrie 1947, la Bușteni, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Monumentul funerar a lui Simion C. Mândrescu, prin grija autorităților locale și a Societății care-i poartă numele, a fost adus în localitatea de naștere, și la 30 septembrie 2017, s-a ținut o slujbă de pomenire, comemorare și sfințire.
PE SCURT, DESPRE ASOCIAȚIA SIMION C. MÂNDRESCU
Asociația a fost înființată în anul 2010 și are ca președinte pe Valer Covrig Cudrec, strănepot al lui Simion C. Mândrescu, vicepreședinte pe Mihail Ioan Tomșa. Din consiliul director mai face parte, ca membru, Ignat Claudiu Șular. Scopul principal al Asociației este de a promova memoria prof. univ. dr. Simion C. Mândrescu și a altor personalități din zonă. De la înființare și până în prezent, asociația se poate mândri cu foarte multe activități și realizări, printre care și manifestările din ziua de 21 iulie a.c. desfășurate la Căminul Cultural ce poartă denumirea „Simion C. Mândrescu" din anul 1971, din satul Râpa de Jos, comuna Vătava, județul Mureș.
DEZVELIREA ȘI SFINȚIREA BUSTULUI MARELUI PATRIOT ROMÂN, PROF. UNIV. DR. SIMION C. MÂNDRESCU
La eveniment au participat numeroși invitați,profesori, politicieni, primari, elevi, cetățeni ai comunei Vătava. Evenimentul avea să înceapă la ora 10.30. În preludiul său am avut plăcerea de a o cunoaște pe o strănepoată a lui Simion C. Mândrescu, Ioana Covrig de 85 ani și care ne-a dat câteva detalii: „Îmi aduc aminte cum ne-au crescut pe brațele dânșilor. Am fost două surori. Ne-a crescut pe amândouă până când am intrat la școală, când s-a schimbat regimul. A fost un om deosebit. El n-a avut copii, dar i-a iubit. Soția lui a fost din Franța. Au fost niște oameni excelenți. La ei trăgea oricine. Sora mea a făcut acolo primele trei clase primare… Unchiul, așa-i ziceam eu, a fost un om deosebit. A ajutat mult satul Râpa de Jos. Copiii care mergeau la studii în București i-a asigurat cu cazarea pe contul său…" La ora 10.30 manifestările din fața Căminului Cultural „Simion C. Mândrescu" au început cu alocuțiuni susținute de Zaharie Șular, primarul comunei Vătava, Valer Covrig Cudrec, președintele Asociației „Simion C. Mândrescu". Bustul a fost dezvelit de cei menționați anterior, după care un sobor de preoți a ținut o slujbă de pomenire și sfințire a monumentului. Să precizăm că bustul lui Simion C. Mândrescu este o lucrare în bronz și aparține artistului plastic bistrițean Mircea Mocanu, absolvent al Universității de Arte Plastice din Iași. Pe partea frontală a soclului se află o placă comemorativă cu înscrisul: „Simion C.Mândrescu, 1868-1947, patriot și militant pentru înfăptuirea unității noastre naționale, profesor universitar, întemeietor al germanisticii moderne în România, diplomat, om politic, deputat, folclorist și publicist, născut în Râpa de Jos". Pe partea posterioară a soclului se află o placă cu inscripția: „Realizat la împlinirea a 150 de ani de la naștere, sculptor Mircea Mocanu, prin grija Asociației „Simion C. Mândrescu", președinte Valer Covrig-Cudrec, cu sprijinul financiar al Consiliului local și Primăriei comunei Vătava, primar Zaharie Șular, turnat la S.C. Tapio Prod.Com S.R.L. Cluj-Napoca". După o scurtă pauză, s-a intrat în sala Căminului Cultural „Simion C. Mândrescu" unde s-a desfășurat simpozionul.
SIMPOZIONUL SIMION C.MÂNDRESCU-OMUL DIN UMBRA MARII UNIRI, 70 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEȘNICE, 150 DE ANI DE LA NAȘTERE, MANIFESTARE ÎNSCRISĂ ÎN SĂRBĂTOAREA CENTENARULUI UNIRII
În prima parte a simpozionului s-au adresat cuvinte de salut invitaților și urări de bine lucrărilor simpozionului: Zaharie Șular, primarul comunei Vătava, cel care a avut cuvântul de deschidere, urmat de Valer Covrig Cudrec, președintele Asociației „Simion C. Mândrescu", apoi Alexandru Cugna, ministru secretar de stat la Ministerul Culturii, Cristian Chirteș, senator, Ligia Gabriela Marian din partea Instituției Prefectului județului Mureș, Alexandru Uiuiu, director al Direcției pentru Cultură, Patrimoniu și Identitate Națională a județului Bistrița-Năsăud. Au fost aduse mulțumiri pentru sprijin profesorilor Dimitrie Poptămaș și Mihail Artimon Mircea, directorului Bibliotecii Județene Mureș Monica Avram, care a organizat o mică expoziție de carte și documente tematice, domnilor Ioan Berța, președintele Societății „Avram Iancu" și Petru Nemeș, președintele Societății „Alexandru Papiu Ilarian", sponsorilor din Bistrița, Reghin, Târgu-Mureș, Râpa de Jos și altora. Momentul de apogeu a fost atribuirea prof. univ. dr. Simion C. Mândrescu a distincției de „Cetățean de Onoare" al comunei Vătava - post mortem și pentru Valer Covrig Cudrec. Președintele Asociației „Simion C. Mândrescu" a oferit titluri de membru al societății, diplome de onoare aniversare, diplome de excelență. După o scurtă pauză, în partea a doua a simpozionului, prof. univ. dr. Vasile Dobrescu a dezbătut tema „Simion C. Mândrescu și Liga pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor". Conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, decanul Facultății de Științe și Litere la Universitatea Petru Maior Târgu-Mureș cu tema „Simion C. Mândrescu și constituirea legiunii de voluntari din Italia", tema „Simion C. Mândrescu - reprezentare națională și diplomație" a fost prezentată de dr. Alexandru Uiuiu, iar conf. dr. Nicolae Dragoș Ploieșteanu a abordat tema „Legăturile universitare ale lui Simion C. Mândrescu și semnificația lor". În final, participanților la simpozion li s-a oferit cartea intitulată „Simion C. Mândrescu în serviciul unității noastre naționale"; Omagiu din partea Societății Frăția Românească-Frățilia; Președintelui ei de onoare, editura Grinta Cluj-Napoca, ediție anastatică, reeditarea cărții aniversare apărută la 10 ani de la Marea Unire și împlinirea vârstei de 60 de ani a lui Simion C. Mândrescu, cât și o efigie realizată de sculptorul Mircea Mocanu. În continuare, primarul comunei Vătava, Zaharie Șular, a rostit o alocuțiune în curtea școlii din Râpa de Jos, în deschiderea sărbătorii câmpenești ce a urmat, exprimându-și dorința ca această întâlnire a fiilor satului, prima, după o perioadă de 50 de ani, să se desfășoare anual. De la ora 20, la Căminul Cultural, a fost o seară de dans. Ziua de sărbătoare s-a încheiat cu un apreciat foc de artificii.
