Cercetătorii finlandezi de la Spitalul Universitar Turku, citați de descopera.ro, susțin că, deși operația de îndepărtare a apendicelui a devenit extrem de comună, multe persoane nu necesită intervenția chirurgicală și că afecțiunea poate fi tratată cu antibiotice. Mai mult, apendicele, prin rolul său, salvează vieți.
“În cadrul studiului nostru, au fost analizați 250 de adulți din Finlanda, care au suferit de apendicită sau de inflamarea intestinului subțire și care au fost tratați cu antibiotice. Grupul a fost comparat cu alți 270 de adulți care au trecut prin intervenția de îndepărtare a apendicelui. Toți participanții au fost observați pe o perioadă de cinci ani.
La sfârșitul studiului, aproape două treimi (64%) dintre persoanele care au primit antibiotice au fost considerate tratate cu succes, ceea ce înseamnă că există o nouă metodă de tratare a apendicitei. Ceilalți 36% au necesitat intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea apendicelui, însă niciunul nu a avut complicații din cauza amânării operației.
Cei ce au primit antibiotice au avut un nivel mai scăzut al complicațiilor decât cei ce au trecut prin intervenția chirurgicală. Persoanele din grupul căruia i-au fost administrate antibioticele au avut nevoie de mai puțin timp de recuperare decât cei supuși operației. Descoperirea arată că antibioticele, în pofida operației, sunt o soluție fezabilă, viabilă și sigură pentru pacienți.
Apendicele a fost considerat, multă vreme, un organ inutil, acest țesut aflat la intersecția intestinului subțire cu cel gros inflamându-se adeseori și punând în pericol viața pacienților. Multă lume crede că apendicele nu folosește la nimic, motiv pentru care oamenii aleg să se supună apendicectomiei, eliminând acest organ inutil din corp, fără a suferi, aparent, în urma acestei operații.
Însă, bacteriile benefice din apendice pot rezista unui caz sever de diaree, ce duce la golirea completă a intestinelor. Astfel, bacteriile pot ieși ulterior din apendice pentru a repopula intestinele, apendicele fiind locul în care bacteriile bune pot trăi în siguranță, fără a fi deranjate, până când este nevoie de ele.
Un lucru foarte interesant este că în apendice există celule din sistemul imunitar, aceste celule fiind prezente pentru a proteja bacteriile benefice, nu pentru a le contracara.
După un alt studiu de peste zece ani al biofilmului din intestin, am constatat că sistemul imunitar protejează și hrănește coloniile de microbi ce trăiesc în biofilm. Protejând acești microbi buni, sunt împiedicați microbii răi să se stabilească.
Funcția apendicelui poate fi demonstrată, mai ales, în situații în care condițiile igienice moderne sunt absente. În țările fără un sistem sanitar modern, bolile care provoacă diaree severă sunt endemice. Diareea golește în întregime conținutul intestinelor, inclusiv biofilmul. După ce intestinele au fost golite, bacteriile bune ascunse în apendice pot reveni în intestin.
În societățile industrializate, ce beneficiază de un sistem medical modern și de practici igienice, e posibil ca această rezervă de bacterii să nu mai fie necesară, ceea ce explică de ce eliminarea apendicelui nu produce efecte negative.
Analizând 361 de specii de mamifere, am ajuns la concluzia că apendicele a evoluat de cel puțin 32 de ori diferit, ceea ce sugerează că este puțin probabil ca apendicele să fie inutil (căci în acest caz nu ar fi evoluat în număr repetat).
În majoritatea cazurilor, apendicele nu a apărut în urma unei schimbări a dietei. Mai mult, așa-zisul organ inutil ar putea chiar să ne salveze viața, în cazul infecției cu clostridium difficile, una dintre cele mai periculoase infecții nosocomiale. Unul dintre cele mai problematice aspecte ale bolii este faptul că 25% dintre pacienți vor suferi o revenire a bolii, în ciuda tratamentului inițial de succes. Din acest motiv, susținem că eliminarea apendicelui ar putea crește riscul pacienților de a suferi de infecții recurente, potențial letale. Așadar, apendicele nu doar că nu este un organ inutil, ci ar putea chiar să ne salveze viața.
În apendice, se găsesc mai multe limfocite care combat infecțiile bacteriene, astfel că eliminarea sa face ca reacția sistemului imunitar să fie mai slabă, iar intestinul să fie mai predispus la infectarea repetată”, explică oamenii de știință finlandezi.
