Rezistența la antibiotice reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea globală. Ca rezultat al infecției cu bacterii rezistente la antibiotice, aproximativ 700.000 de persoane mor anual în întreaga lume, dintre care circa 33.000 în Uniunea Europeană, iar numărul deceselor este în continuă creștere.
Aceleași tipuri de microbi (bacterii, viruși, ciuperci, paraziți) afectează atât animalele, cât și oamenii, iar 60% din toate bolile umane provin de la animale. Acest lucru înseamnă că, atunci când microbii dezvoltă rezistență la medicamente, în cazul animalelor, ei pot afecta cu ușurință și oamenii, ceea ce face cu atât mai dificilă tratarea bolilor și a infecțiilor.
Pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene, OMS a dezvoltat, împreună cu agențiile partenere din cadrul ONU, conceptul ONE HEALTH (“O singură sănătate”), care presupune supravegherea și aplicarea integrată a măsurilor necesare în toate domeniile afectate de rezistența la antibiotice.
“Sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului înconjurător este la fel de responsabilă pentru utilizarea corectă a antimicrobienelor și pentru a preveni/limita rezistența la antibiotice”, a spus dr. Zsuzsanna Jakab, director regional al OMS pentru Europa. “În zadar ne străduim să ne asigurăm că antibioticele sunt utilizate în mod corect în comunitate și în mediul medical, fiindcă un singur sector nu va rezolva problema. Se impune o abordare integrată, care să implice profesioniști în domeniul sănătății umane, animale, alimentare și a mediului înconjurător, ca unică modalitate de a asigura eficiența antibioticelor”.
“Având în vedere cele peste 33.000 de decese în fiecare an, cauzate de infecții rezistente la antibiotice, dar și cheltuielile anuale de un miliard de euro pentru îngrijiri medicale, trebuie să ne asigurăm că antibioticele sunt utilizate cu prudență și că toate țările europene iau măsuri de prevenire a infecțiilor”, a declarat Andrea Ammon, directorul Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
Situația este critică din mai multe motive:
.* Antibioticele sunt utilizate pe scară largă în producția animalieră, uneori pentru a accelera creșterea și, uneori, pentru a preveni infecția, mai degrabă decât pentru tratarea animalului. Această suprasolicitare duce la o rezistență mai mare la antimicrobiene.
* Aceleași tipuri de antimicrobiene sunt adesea folosite atât la oameni, cât și la animalele producătoare de alimente.
* Lanțul alimentar reprezintă o cale importantă pentru transmiterea bolilor și necesită o monitorizare și o coordonare atentă, pentru a preveni răspândirea bacteriilor multirezistente.
Toate acestea indică faptul că niciun sector nu are capacitatea, singur, de a rezolva problema creșterii rezistenței antimicrobiene, doar acțiunea colectivă poate ajuta lumea să facă progrese. Abordarea “One Health” înseamnă coordonarea acțiunilor între sectoare - sănătate publică, sănătate veterinară și mediu - pentru a obține cele mai bune rezultate în toate aceste domenii. Aceasta înseamnă recunoașterea faptului că microbii rezistenți nu cunosc granițe - pot trece cu ușurință de la animale la oameni și se pot răspândi dintr-o regiune geografică în alta.
O modalitate eficientă de a proteja sănătatea umană este reducerea posibilității de dezvoltare a rezistenței la antibiotice în rândul animalelor. Multe state elimină treptat utilizarea antibioticelor ca “accelerator” de creștere și ca măsură preventivă, și nu mai folosesc antimicrobiene la animale sănătoase, decât în cazuri excepționale, exemplu ce trebuie urmat de toate țările, fiind singurul mijloc de asigurare a eficacității antibioticelor atât pentru oameni, cât și pentru animale. (who.org)
N. trad.
În ședința din 9 noiembrie a.c., Guvernul a adoptat o hotărâre privind înființarea Comitetului Național pentru Limitarea Rezistenței la Antimicrobiene (CNLRA) ce are ca scop elaborarea și monitorizarea activității de aplicare a strategiei naționale privind utilizarea prudentă a antibioticelor, limitarea creșterii rezistenței microbiene la antibiotice și prevenirea răspândirii la nivel național a microorganismelor rezistente.
Prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie (SRM) și membru al comitetului executiv al OMS, atrage atenția (rohealthrevue.ro) că extinderea infecțiilor cu bacterii multirezistente este preocupantă, deoarece pune în pericol viața pacienților, duce la creșterea costurilor cu sistemele de sănătate și, mai ales, readuce în discuție problema vaccinării, un subiect fierbinte, în ultimii ani, nu numai în România, ci în toată Europa: “România, împreună cu alte țări europene, s-a îndepărtat de ținta recomandată de OMS privind acoperirea vaccinală - mă refer la vaccinul ROR (rujeolă - oreion - rubeolă). În prezent, țara noastră se confruntă cu o epidemie de rujeolă care durează de doi ani și jumătate. În această perioadă, am avut peste 60 de victime, marea lor majoritate copii și nevaccinați. Această situație va persista dacă nu vom reuși să convingem oamenii că vaccinurile sunt sigure și eficiente”, a avertizat președintele SRM.
