Vestea căzu ca un trăsnet pe ecranul televizorului, cât pe-aici să producă un scurtcircuit în cutiile craniene ale telespectatorilor fideli: îndrăgita interpretă de muzică poporană Nicoleta Voicu s-a despărțit, definitiv și iremediabil, de și mai îndrăgitul interpret, Gheorghe Turda! Anunțul a fost făcut public, deunăzi, în cadrul unei ample dezbateri televizate, la un post care tocmai isprăvise „cazul Pomohaci", ajungând la concluzia că (în ciuda sentințelor favorabile, emanate de îndrăgita interpretă Saveta Bogdan), da, „părinkele nost'" s-a dovedit un evazionist fiscal sadea; spre uimirea prostimii care, ani de zile, i-a alimentat conturile, cuvioșenia sa n-a dat un sfanț-impozit statului, pentru apartamentele achiziționate pe bază de tremurici și închinăciuni nocturne, cu lacrimi și suspine, pe la icoanele din localitatea Moșuni. Case closed (adică „caz închis"), vorba fostului inspector de poliție, Șoric…
Dar, să revenim la subiect: în studioul înțesat de diverși analiști în toate celea (politică, inundații, sport, cutremure), juna Nicoleta (47 de ani) și-a vărsat amarul pe mai puțin junele Gheorghe (70 de ani bătuți pe muchie), care, în loc să-i acorde atenție, s-o „maltrateze", vorba lui Caragiale, cu o vorbă bună, pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, a vorbit la telefonul mobil ore în șir, n-a băgat-o în seamă, nu i-a acordat atenție și afecțiune, deși ea a făcut totul și chiar mai mult ca să-i dea de înțeles că sufletul ei pustiit tânjea după un pic de dragoste. Așa că s-a hotărât să-și ia catrafusele și să se mute de la Turda (Gheorghe) în propriul apartament.
Tiii… măi să fie… au zis analiștii din studio: păi, nici nu trecură trei săptămâni de când cei doi se pupau în văzul telespectatorilor, își jurau „credință pe toți vecii", diferența de vârstă, de 23 de ani fiind o nimica toată, întrucât iubirea, potrivit cercetătorilor, n-are vârstă (s-au mai văzut și se mai văd cazuri). Da, a zis Nicoleta, da' nici să stai toată ziua pe telefon, să-l ții lângă farfuria cu ciorbă (ce prozaic!), să vorbești cu unii și cu alții - nu se face. Asta se cheamă „dependență de restul lumii"… (Mă rog, decât dependență de alcool, mai bine dependență de restul lumii.) Ba se face, i-a explicat atotștiutoarea dnă Tatoiu, întrucât pe unul ca Gheorghe nu ți-l poți adjudeca ca la licitație, el e „un bun național", proprietatea întregului popor, nu-l poți încătușa, nu-l poți sufoca, mă-nțelegi, cu tot soiul de fițe și toane de jună îndrăgostită, dornică de floricele, plimbări sub clar de lună și alte bibiluri și cimbocuri.
De undeva, de pe întinderile înzăpezite ale patriei, a intervenit, în direct, și îndrăgita interpretă Saveta Bogdan, care i-a recomandat Nicoletei să-și vază de treabă, să se împece cu Gheorghe, fiindcă, în realitate, există suspiciuni rezonabile că ei se iubesc nețărmurit, cel puțin așa a reieșit din recenta excursie la Valea cu Pești sau Peștii din Vale (n-am reținut exact), în cadrul căreia Gheorghe s-a arătat foarte afectuos, pupăcios și iubăreț, în ciuda celor 7 decenii de viață. „Acum, lăsați-mă, că e frig", a zis dna Saveta, după ce a elucidat cazul, spre dezamăgirea reporterului, care ar fi vrut să-i mai smulgă niște judecăți de valoare despre tainele iubirii. Da, a zis Nicoleta, da' dna Saveta a plecat mai repede de la Valea cu Pești (sau Peștii din Vale), așa că n-are de unde să știe că, după aceea, Gheorghe s-a apucat iar să vorbească la telefon cu diverși cetățeni, în loc s-o sărute, s-o strângă la piept și s-o giugiulească, ceea ce pe ea nu numai că a lăsat-o cu un gol imens în suflet, ci a și scos-o din minți și a făcut-o să înțeleagă că „singurătatea ucide" (precum corupția). Sens în care a și scris o poezie, din care cităm cu emoție: „Era o zi de toamnă rece,/Berzele dădeau să plece./Salcâmul frunza-și scutura, /Eu făceam pași prin viața ta./Ne-am întâlnit, era frumos, /Călcam pe stelele de jos. /Călcam pe stele căzătoare ,/Dorința îmi era arzătoare….". (Na, păi ce să zici, chestia asta cu „dorința arzătoare", de la o vreme, e destul de greu de implementat…dar mai bine să nu intrăm în amănunte…). Însă imaginea cu „călcam pe stelele de jos" e chiar reușită, experții în materie poetico-stelară, urmând a stabili dacă putem călca și „pe stelele de sus", cea ce e puțin probabil, dacă nu chiar imposibil.
Solicitat să intre în direct, stimați telespectatori, să se pronunțe asupra chestiunii supuse dezbaterii publice, „împricinatul" proaspăt părăsit s-a păstrat în limitele normalității emoționale, nedând semne că ar fi chiar așa de distrus pe bază de despărțire și de berzele care dădeau să plece, și salcâmul care se scutura, și dorința arzătoare în calea căreia stăteau telefonul mobil și alte cauze obiective.
Potrivit realizatorilor emisiunii TV, îndrăgitul interpret tocmai trecea printr-un moment greu al existenței sale, de adâncă tristețe, pricinuită de împlinirea a 10 ani de când rămăsese văduv din punct de vedere legal. Ulterior, însă, am mai vizionat niște imagini, care-l înfățișau în peisaje exotice, pupându-se cu diverse persoane de sex feminin, de care s-a despărțit, bănuim că tot din cauza dependenței de telefonul mobil și de „restul lumii".
…Bine, vor spune unii (pe bună dreptate), ce ne interesează pe noi că îndrăgitul interpret Gheorghe își ține telefonul lângă farfuria cu ciorbă sau în tocana de cartofi? Ce ne privește cu cine vorbește el la mobil și, în general, ce treabă avem noi cu marile iubiri ale „bunurilor naționale"?
…Adevăru-i că, chiar nu ne privește nici cu cine se pupă dl Turda, nici pe câte „stele de jos" calcă dna Nicoleta.
… Ceea ce ne privește este creșterea îngrijorătoare a numărului celor pușcați într-o aripă, invitați să-și verse amarul pe micul ecran, la ore de maximă audiență (audiența, bat-o vina!), taman când constatam, cu oarecare bucurie, că emisiuni precum „De trei x femeie" (cu neobosita Tatu și sexologul Bebe), „Iartă-mă", „Din dragoste", „Bine ai venit la nunta ta", „Babilonia" și alte producții destinate retardaților mintal au cam dispărut din grila de programe.
Iată însă, că nu: deșeurile mediatice continuă să coboare, sistematic și consecvent, nivelul emisiunilor, spre cote ce ating, dacă nu chiar depășesc patologia socială.
Recent, Academia Română a decernat 70 de premii ce recompensează cele mai bune lucrări și prezențe culturale și științifice românești realizate în 2016, pentru lucrări sau grupuri de lucrări, creații individuale sau elaborate de colective de autori.
În vreme ce ne sunt prezentate toate șușanelele și parangheliile cu pretenții culturale, în care sunt premiate toate mediocritățile (ca să nu zicem nulitățile), toate nonvalorile și cabotinii care fac umbră pământului, realizatorii TV nu s-au înghesuit să invite măcar pe unul dintre cei premiați, din rândul zecilor care au avut, cu adevărat, ceva de spus într-ale minții și sufletului.
…Aceștia, nu-și țin, pesemne, telefonul lângă blidul cu ciorbă și nici nu sunt „bunuri naționale"… Ia, și ei acolo, niște șoareci de bibliotecă… În schimb, amorul e un lucru foarte mare…
